Medic: Fenomenul malnutriţiei la copii a crescut mult, în mediul rural 1 din 3 este hrănit incorect

"Alimentaţia este mai importantă decât medicaţia. Degeaba îi dau calciu, dacă nu îi dau proteină, în fiecare zi. Un copil trebuie să mănânce carne, ou, brânză, lapte. Există copii cu malnutriţie, iar numărul lor creşte continuu. Au fost înainte de '89 când nu erau atât de multe alimente. Acum sunt, dar nu sunt bani. Malnutiţia este adaugată la diagnostic, la una din trei internări", a declarat vineri, medicul primar Mihai Munteanu de la Spitalul de Copii "M.Curie", din Capitală.

Acesta a arătat că, în general, copiii primesc lapte, dar au mari carenţe privind alte alimente, respectiv carne brânză, ouă şi chiar de fructe.

"Este mare carenţă de brânză, carne, ouă. Nu mai vorbim de peşte, chiar şi fructe, deşi acestea din urmă sunt răspândite în organism, dacă le mănâncă o dată pe săptămână. Proteinele nu pot fi subtituite din alimentaţie. Înainte de 2000 un copil din zece era diagnosticat cu malnitriţie, în ultimii trei ani, unul din trei copii are acest diagnostic", a adăugat medicul bucureştean.

Acesta a explicat că, în timp, malnutiţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii, reactivarea unei tuberculoze, maladie răspândită la copiii care nu sunt bine hrăniţi. De asemenea, copiii malnutriţi au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres.

Statisticile Ministerului Sănătăţii arată că în 2009 au fost 6.360 cazuri noi de malnutriţie proteino-calorică la copii cu vârste între 0 şi 2 ani, iar în primul trimestru din 2010 au fost 1.553 de cazuri .

La aceeaşi categorie de vârstă, în 2009, au rămas în evidenţă cu malnutriţie proteino-calorică 10.035 de copii, iar în trimestrul întâi din 2010, 8.879 de copii.