Peste 18 milioane de romani sunt asteptati duminica la urne

Aproximativ 18.350.000 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru alegerea preşedintelui şi pentru a răspunde "DA" sau "NU" la referendumul naţional privind oportunitatea unui Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.

Cei 18.347.397 de alegători, dintre care 1.790.727 în Bucureşti, au dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea preşedintelui României şi în cadrul referendumului naţional.

Alegătorii care optează, atunci când se prezintă la urne, să voteze doar pentru alegerea preşedintelui României sau doar în cadrul referendumului naţional nu vor putea ca în cursul aceleiaşi zile să revină la secţia de votare şi să participe la evenimentul electoral la care anterior au renunţat.

Această decizie a fost luată de Biroul Electoral Central pentru interpretarea unitară a legii.

Astfel, potrivit deciziei BEC, alegătorii care şi-au exprimat dreptul de vot la alegerile pentru preşedintele României şi la referendumul naţional din 22 noiembrie, pentru ambele evenimente electorale sau pentru unul singur dintre acestea, şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului, nu îşi vor mai putea exercita încă o dată dreptul de vot, în data de 22 noiembrie.

În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur eveniment electoral, el va semna în rubrica destinată semnăturii pentru exprimarea respectivului drept de vot.

În acest sens, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va întreba alegătorul dacă doreşte să îşi exercite dreptul de vot atât pentru alegerea preşedintelui României, cât şi pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine.

BEC a mai decis că alegătorii care doresc să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional vor primi în mod obligatoriu toate buletinele de vot corespunzătoare ambelor întrebări de la referendum, unul negru şi unul albastru, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta dintre întrebări.

Votarea, atât pentru alegerile prezidenţiale cât şi pentru referendumul naţional, începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, cu excepţiile prevăzute de lege.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu votează numai la secţiile de votare speciale, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

În preziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare şi să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.

Potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

În ziua votăriim, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. În intervalul de timp până la începerea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele şi asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

La scrutinul de duminică, accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

Potrivit legii, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic sau temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate.

La alegerile pentru preşedintele României pot vota în baza titlului de călătorie numai cetăţenii români aflaţi în străinătate.

Potrivit legii, listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Pe liste separate vor fi înscrişi, înainte de a vota, alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Vor fi trecuţi în liste separate şi alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate.

Pe o listă separată vor fi înscrişi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.

Cererea din partea alegătorului trebuie să fie depusă cel mai târziu în preziua votării şi trebuie să fie însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile.

Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se pot face în scris şi de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înaintea votării.

După prezentarea actului de identitate şi înscrierea alegătorului în listele electorale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi încredinţează acestuia buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care alegătorul o va aplica pe buletinul de vot.

Dacă alegătorul optează să voteze în cadrul referendumului, acesta va trimi două buletine, de culori diferite, care conţin, separat, cele două întrebări pentru care şeful statului a iniţiat consultarea populară - "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?" şi "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?".

În cazul scrutinului pentru alegerea şefului statului, alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila "VOTAT" numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

Preşedintele biroului poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Vor fi considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Legea menţionează că votul este considerat valabil exprimat dacă, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, dacă tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi dacă ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

De asemenea, efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Biroul Electoral Central a mai stabilit că introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea special destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Legea pentru alegerea preşedintelui României stipulează că prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Totuşi, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu va atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care aplică pe actul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" sau un timbru autocolant, după caz, şi înscrie data scrutinului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii, atribuţiile acestuia întinzându-se şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri.

Pentru menţinerea ordinii, acesta are la dispoziţie mijloacele de ordine asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Biroul Electoral Central a hotărât că în secţiile de votare pot fi amplasate mijloacele de înregistrare video care să asigure supravegherea desfăşurării procesului electoral.

Mijloacele de înregistrare video pot fi îndreptate spre interiorul localului de vot astfel încât să poată surprinde şi identifica cetăţenii care îşi exercită dreptul de vot, în momentul în care introduc buletinele de vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăşi o oră.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. De asemenea, nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.

La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.

Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Legea electorală stabileşte că sunt contravenţii înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente şi refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot.

Constituie contravenţii refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris şi refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" alegătorului care a semnat în lista electorală sau înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală.

Pot fi sancţionaţi cu amenda contravenţională persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi.

Săvârşesc, de asemenea, o contravenţie cei care continuă propaganda electorală după încheierea acesteia sau îi sfătuiesc pe alegători, în ziua votării şi la sediul secţiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un anumit candidat precum şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice care poartă pe durata votării ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.

Legea consemnează, la capitolul contravenţii, şi neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Contravenţiile prevăzute de legea electorală privind alegerea şefului statului se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei.

Legea electorală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru o serie de infracţiuni, cum ar fi împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, pentru exercitarea votului fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori şi prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Cu aceeaşi pedeapsă va fi sancţionată utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals sau violarea prin orice mijloace a secretului votului de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare.

Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pentru deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării este prevăzută o depedeapsă cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă, iar pentru încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia în alte condiţii decât cele legale se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, cu aceeaşi pedeapsă fiind sancţionată şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

De asemenea, introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor.