Evoluţia crimei organizate în România în ultimii ani este strâns legată de evoluţia criminalităţii informatice şi de folosirea tot mai intensă a tehnologiei IT-C în comiterea de infracţiuni, arată, într-o analiză, Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Analizele realizate la nivelul organismelor europene privind trendul criminalităţii organizate, definesc criminalitatea informatică ca o ramură importantă a crimei organizate la nivelul ţărilor UE, spune sursa citată.

Ca urmare a acestei evoluţii, şi în România s-au făcut o serie de studii şi evaluări care au identificat unele caracteristici ale acestui tip de criminalitate care se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre sau în care făptuitorii sunt cetăţeni români.

Astfel, aceste activităţi vizează obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le accesează fraudulos, producând prejudicii importante atât unor persoane fizice, dar şi unor corporaţii sau societăţi comerciale.

Autorii acestor infracţiuni sunt mult mai dificil de identificat şi reţinut "prin prisma faptului că au nivel de inteligenţă ridicat şi dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultimă generaţie", arată IGPR.

Grupurile infracţionale sunt organizate, structurate şi specializate pe diverse tipuri de activităţi, în funcţie de abilităţile individuale ale membrilor şi gradul de complexitate a operaţiilor informatice pe care cei implicaţi sunt în măsură să le pună la dispoziţia grupului, în vederea accesării cât mai rapide a mijloacelor tehnice, a penetrării staţiilor de lucru, a serverelor şi altor dispozitive de calcul folosite în mediul financiar, bancar etc.

O altă caracteristică a grupărilor infracţionale se referă la caracterul transfrontalier, aceasta însemnând că membrii reţelelor se pot afla răspândiţi atât pe teritoriul României, cât şi în alte zone ale globului, de unde pot accesa informaţii şi pot executa operaţiuni cu caracter infracţional, fără a putea fi identificaţi cu uşurinţă.

"Din evaluările grupărilor infracţionale care acţionează în domeniu s-au desprins următoarele caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în România: caracter predominant financiar, se urmăreşte obţinerea unui produs financiar substanţial şi sunt vizate sisteme de plată, produse de credit şi plată oferite de instituţii financiare; organizarea grupărilor care acţionează, structurarea şi specializarea membrilor acestora; folosirea unor tineri cu abilitaţi în a utiliza computerele şi noile tehnologii, care sunt organizaţi şi coordonaţi de către lideri ai grupărilor infracţionale; trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în fraudare; caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţări, anumite activităţi sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state; permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise; reorientarea grupărilor infracţionale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituţiile financiare din România; reorientarea grupărilor infracţionale care comit fraude informatice, de la fraudele mărunte (prejudicii mici) îndreptate împotriva persoanelor, către fraudele mari (prejudicii mari - sute de mii/milioane de euro) împotriva companiilor; zonarea infractorilor pe tipuri de infracţiuni şi ţări de destinaţie, datorate specificului zonei (zone turistice, zone cu număr ridicat de grupări infracţionale bine organizate etc)", se arată în analiza IGPR.

Totodată, sursa citată afirmă că s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României -Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman - preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa.

Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activităţilor Marea Britanie şi Germania.

Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov.

Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti.

Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracţiuni informatice obţinerea de câştiguri materiale mari într-un timp relativ scurt şi cu riscuri relativ mici; caracterul transfrontalier al infracţiunilor, face ca instrumentarea acestora de către autorităţile unui stat, să fie mult mai dificilă, întrucât pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori de obţinerea unor informaţii de la autorităţile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenţă juridică internaţională, procedură ce este costisitoare şi lentă; accesul facil la echipamente moderne care permit desfăşurarea de activităţi ilicite şi complexe.

Posibilitatea deplasării rapide a membrilor unei grupări criminale de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, urmărirea activităţii desfăşurate de către aceştia fiind, de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de către autorităţile competente, mai arată IGPR.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului IGPR: Evoluţia crimei organizate din ultimii ani, legată de ultizarea intensă a internetului.

Comentarii