Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPrevederile fac parte din ordonanţa de urgenţă aprobată miercuri de Guvern privind comercializarea produselor alimentare, realizată pe baza Codului de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, şi care înlocuieşte proiectul de lege pe aceeaşi temă trimis de Executiv în Parlament, la începutul lunii aprilie.
Ordonanţa de urgenţă, care aduce modificări proiectului de lege trimis în Parlament, stabileşte criterii mai stricte în privinţa relaţiilor comerciale.
Documentul prevede că este interzis comercianţilor să impună furnizorilor de produse alimentare plata de servicii "care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de achiziţie".
Totodată, comerciantul nu are voie să solicite furnizorilor să nu vândă altor retaileri aceleaşi produse la un cost de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a cumpărat el însuşi.
Suplimentar faţă de proiectul de lege, ordonanţa precizează că "părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terţ".
Actul normativ precizează şi interdicţia pentru comercianţi de a oferi sau vinde produse în pierdere, la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Prevederea aduce modificări faţă de proiectul de act normativ anterior, în care se spunea că "vânzările cu preţ redus se pot realiza şi în pierdere, cu excepţia situaţiilor în care au un efect anticoncurenţial".
Totodată, raporturile comerciale dintre producători, distribuitori sau furnizori, pe de o parte, şi comercianţi, pe de altă parte, precum şi cele dintre comercianţii aflaţi la diferite niveluri ale lanţului de distribuţie, trebuie să fie stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile stabilite de ordonanţa de urgenţă.
Astfel, contractele în desfăşurare ale căror termene şi condiţii nu respectă prevederile ordonanţei trebuie modificate în cel mult 60 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
Ordonanţa modifică şi termenele de plată pentru produsele alimentare vândute în baza contractelor dintre retaileri şi furnizori.
Dacă proiectul de lege prevedea că termenele de plată nu pot depăşi 20 de zile în cazul alimentelor proaspete şi 45 de zile pentru restul produselor, de la data recepţiei mărfii, ordonanţa spune că acestea nu pot trece de 14 zile pentru produsele proaspete şi de 30 de zile pentru celelalte alimente.
Actul nornmativ mai face referire la faptul că delistarea unui furnizor trebuie notificată cu 60 de zile înainte, cu excepţia situaţiei în care scoaterea produselor din sortimentaţia retailerilor este cauzată de o culpă contractuală a furnizorului.
"Delistarea unilaterală obligă comerciantul la restituirea integrală a sumei de bani încasate de acesta pentru asumarea obligaţiei contractuale privind listarea", se mai arată în ordonanţă.
Totodată, comerciantul poate refuza recepţia produselor dacă nu sunt îndeplinite prevederile legale de vânzare, dar trebuie să notifice în scris motivul refuzului către furnizor, în termen de maxim 24 de ore. În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia să fie făcută ulterior momentului livrării, furnizorul trebuie notificat în cel mult 48 de ore.
Contravenţiile aplicate în cazul nerespectării prevederilor ordonanţei de urgenţă ajung până la 100.000 de lei, în timp ce proiectul de lege stabilea amenzi de maxim 50.000 de lei.
Ordonanţa precizează că reglementarea relaţiilor dintre producători, distribuitori şi comercianţi se impune ca urmare a scăderii interesului mediului de afaceri de a investi în domeniul agroalimentar, dispariţiei de pe piaţă a micilor producători de produse agroalimentare care nu pot face faţă condiţiilor impuse de marii comercianţi şi preţului produselor agroalimentare mai mare decât nivelul mediu european.
"Prezenta iniţiativă legislativă va avea un efect pozitiv asupra tuturor participanţilor la actul de comerţ din lanţul alimentar (producător, procesator, comerciant şi consumator), printr-o echilibrare a raporturilor comerciale dintre furnizori şi marile lanţuri de magazine", se mai arată în ordonanţă.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat, joi, că Guvernul a promovat miercuri o ordonaţă de urgenţă pe baza Codului de Bune Practici, după ce Parlamentul a întârziat adoptarea proiectului de lege pe aceeaşi temă, aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie.
Producătorii şi retailerii au semnat în luna iulie a anului trecut Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, iar documentul a intrat în vigoare după ce Consiliului Concurenţei a anunţat că nu încalcă legislaţia.
Deşi Codul a intrat în vigoare anul trecut, producătorii au reclamat în mai multe rânduri că documentul nu a schimbat taxele şi practicile marilor reţele de magazine şi este nevoie de o lege în domeniu.
Ministerului Agriculturii a anunţat la finele lunii februarie că a convenit cu producătorii asupra unui proiect de act normativ care să transpună cele mai importante prevederi ale Codului. Reprezentanţii retailerilor nu au fost însă prezenţi la ultimele discuţii şi au anunţat ulterior că nu sunt de acord cu unele prevederi ale proiectului.
