Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Dragă Stolo, ştiu că nu vei primi cu bucurie acest apelativ de la altcineva decât de la prietenul tău, Traian Băsescu. Cu toate acestea, vreau să încerc o abordare la fel de directă, fiindcă văd că altfel de abordări chiar nu funcţionează", se arată la începutul postării de miercuri a lui Năstase.
El scrie că a început campania pentru alegerile europene, "iar prietenii pedelişti l-au pus pe «dragă Stolo» în glastră, ca pe o floare frumoasă şi strălucitoare, care poate să acopere mizeriile din casă".
"Mai grav este că i-au dat să citească la televizor şi în faţa presei un text care nu are nici o legătură cu realitatea.«Dragă Stolo», ai încurcat instituţiile. Te-ai referit, în textul pe care l-ai recitat ieri, de mai multe ori la conceptul de «imunitate parlamentară», care i-ar fi protejat pe miniştrii parlamentari în cazul cererilor de începere a urmăririi penale. Îţi aduc aminte, deşi ar fi trebuit să ştii, că instituţia ce trebuie invocată în toate aceste situaţii este cea a «răspunderii ministeriale”, adică cea reglementată de Constituţia României în art 109. Ştiu că pentru public dă bine să amesteci termenii, dar pentru un fost prim-ministru, un fost preşedinte de partid, astfel de confuzii (voite sau nu) sunt descalificante", se arată în postarea lui Năstase.
Fostul premier afirmă că decizia prinvind începerea sau nu a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri aparţine Parlamentului.
"Dragă Stolo, îţi reamintesc, în al doilea rând, ceva ce ar fi trebuit, de asemenea, să ştii: Parlamentul nu este în subordinea Preşedintelui. Ştiu că asta îşi doreşte Traian Băsescu şi că încerci să faci tot ceea ce îşi doreşte preşedintele. Îţi respect fidelitatea. Dar hai să ne amintim care este totuşi rolul (încă al) Parlamentului în democraţia noastră reversibilă. Preşedintele poate să vrea oricât ca unele cereri ale parchetelor să fie aprobate. Decizia este însă la Parlament. Conform aceluiaşi articol 109 din Constituţie. Şi se ia în funcţie de existenţa sau inexistenţa unor indicii temeinice din cererile procurorilor. Este o decizie care nu poate fi niciodată pur formală, fiindcă altfel nu ar mai avea rost procedura", scrie Năstase.
El adaugă că Parlamentul "nu joacă rolul unui grefier care înregistrează cererile transmise de parchete şi concepute de Băsescu şi Morar".
"Parlamentul este instituţia care decide începerea sau neînceperea urmăririi penale în cazul miniştrilor şi al foştilor miniştri. Dacă nu este bună această procedură, putem să discutăm despre schimbarea Constituţiei. Dar, câtă vreme ea există, ar trebui să o respectăm. Cum respectăm şi articolul 84 din Constituţie, care permite imunitatea lui Traian Băsescu pentru Dosarul «Flota»", scrie fostul preşedinte al PSD.
El consideră că "povestea cu «blocatul dosarelor» de către Parlament este o manipulare, care funcţionează pentru cei neinformaţi".
"Nu poate fi «blocată» justiţia în Parlament, pentru că, în baza Constituţiei, pentru ca membrii fostelor guverne să fie protejaţi de abuzuri din partea noii puteri (lecţie învăţată de pe vremea lui Cuza dar şi a lui Carol al II-lea), Parlamentul hotărăşte dacă trebuie sau nu să înceapă urmărirea penală şi dacă, se face un dosar de urmărire penală sau nu. Te rog să nu te iei după Monica Macovei. Pe vremea lui Ceauşescu, lucrurile m lucrurile mergeau altfel. Marea Adunare Naţională nu-şi bătea capul cu astfel de «fleacuri». Ştiu că vă place, şi ţie şi şefului tău, să îi menţineţi pe oameni în ceaţă şi să profitaţi de ignoranţa lor. Inclusiv a Monicăi Macovei. Cred însă că nu e corect ceea ce faceţi. Chiar dacă aşa scrie că trebuie să faceţi, în documentul de strategie electorală al PDL-ului, publicat ieri (marţi, n.r.) în ziare", scrie Năstase.
El consideră că "Traian Băsescu chiar crede că justiţia este doar ceea ce decide el".
"Dragă Stolo, încearcă să rezişti tentaţiei de a face chiar tot ce ţi se comandă. Sunt convins că Traian Băsescu chiar crede că justiţia este doar ceea ce decide el. Şi că dosarele politice pe care i le dăruiesc prietenii, de ziua lui, sunt cele pe care reprezintă dovezi ale luptei împotriva corupţiei. Dar justiţia şi lupta împotriva corupţiei nu înseamnă asta. Dacă ar fi însemnat asta, atunci nu am fi ajuns în situaţia ca azi, trei din patru români, să nu aibă încredere în justiţie. Dragă Stolo, un ultim mesaj. Văd în încercarea voastră de a reactiva tema justiţiei şi a corupţiei un soi de disperare. Este disperarea celor care ştiu că, în campania electorală din 2004 şi în cei cinci ani care au urmat au marşat pe o temă falsă, care nu rezolvă nimic din problemele reale ale românilor. Această disperare va duce, sunt convins, şi la pierderea alegerilor de către voi în acest an. Ştiu - asta doare cel mai tare", susţine Năstase.
El aminteşte şi faptul că a cerut parlamentarilor să voteze pentru începerea urmăririi penale în cazul său.
"Am înţeles că ai lăudat PDL-ul că a cerut schimbarea regulilor de procedură în timpul «jocului», după 14 ani de la adoptarea Regulamentului Camerei, pentru ca obiectivul evidenţiat în dosarul ministerului de externe austriac («Băsescu vrea capul lui Năstase») să fie realizat. Te informez însă că, şi în aceste condiţii, votul favorabil a putut fi obţinut doar pentru că eu le-am solicitat colegilor mei să voteze pentru acceptarea cererii de la DNA, tocmai pentru ca Băsescu să nu aibă niciun pretext să afirme că eventualele sancţiuni împotriva ţării mi s-ar datora. Cu atât mai mult cu cât, în calitate de prim-ministru, în perioada 2000-2004, eu am derulat şi finalizat negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, în timpul «regimului Băsescu» fiind doar semnat Acordul de aderare, la începutul anului 2005. Ştiu că datorezi mult lui Băsescu - care a plâns pentru tine - dar, te rog, nu mai exagera cu dovezile publice de fidelitate. Oricum, nu contează", scrie, în încheiere, Năstase.
Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a declarat, marţi, că PSD este ctitorul blocării reformei în justiţie şi ctitorul blocării ridicării imunităţii parlamentare a demnitarilor. El a spus că trebuie amintit ce însemna justiţia în perioada 2001-2004, când începerea sau neînceperea urmăririi penale se decideau în cadrul şedinţelor de conducere ale PSD, aşa cum a rezultat din stenogramele date publicităţii.
