Stoica: Celor care se erijează în judecători ai Codurilor nu le-ar strica puţină modestie

Prezentăm textul interviului:

"Reporter: Codurile penale şi civile au ajuns în Parlament. Ce semnificaţie are acest moment, din perspectiva reformei justiţiei ?

Valeriu Stoica: Ar fi mai multe comentarii de făcut. Primul, nu numai poziţia mea de fost ministru al Justiţiei este relevantă în aceste comentarii. Cred că este mult mai important să spun că sunt un practician al dreptului de mulţi ani, de peste treizeci de ani. Am învăţat în această perioadă îndelungată de practică a dreptului că legile bune nu sunt cele făcute peste noapte, nu sunt cele care reprezintă doar voinţa unei majorităţi temporare. Cele mai bune legi sunt cele care sunt expresia unei experienţe îndelungate, uneori de decenii, uneori de secole, uneori de milenii.

Am să mă refer în principal la Codul Civil, pentru că el sintetizează asemenea experienţă multimilenară şi există percepţia eronată că proiectul Codului Civil ar fi, pur şi simplu, o creaţie a comisiei care a redactat această lege.

Este total inexact, sub un dublu aspect: mai întâi, această comisie nu a făcut decât să preia ceea ce deja se lucrase la Ministerul de Justiţie începând din anul 1997, când a început munca la Codul Civil. În al doilea rând, din 1997 şi până astăzi nu s-au inventat soluţii, misiunea celor care au lucrat din 1997 şi până astăzi la Codul Civil a fost următoarea: să păstreze din Codul Civil aproape toate soluţiile care au fost confirmate de timp - şi asta înseamnă 99% din actualul Cod Civil - şi, în al doilea rând, să ţină cont de evoluţiile care s-au produs în lume, din momentul în care a început comunismul la noi şi până astăzi.

Codul Civil francez, care este modelul Codului Civil român a fost amendat de multe ori în ultimi cincizeci de ani, pentru a fi pus de acord cu evoluţia vieţii, dar asta nu înseamnă că a fost schimbat Codul Civil. Şi la ei 90 la sută din conţinut s-a păstrat. Asta a făcut şi comisia care a redactat ultima formă a Codului Civil. Noi nu am inventat nimic.

Pe de o parte, am păstrat din Codul Civil tot ceea ce şi-a păstrat actualitatea, pe de altă parte, am văzut ce s-a întâmplat în Franţa, în Italia, în Spania, în Canada - provincia Quebec, care are un sistem de drept continental, am văzut soluţiile noi care au fost adoptate şi le-am integrat în proiectul Codului Civil, ţinând cont de modul în care se armonizează cu soluţiile tradiţionale.

Spun "am", pentru că eu însumi am făcut parte din ultima comisie de redactare a Codului Civil, şi din acest punct de vedere, este rezultatul unei echipe de profesionişti.

Fără îndoială că nimeni nu este perfect, fără îndoială că pot fi făcute amendamente în continuare, dar ele trebuie făcute pe de o parte cu bună credinţă, pe de altă parte, cu modestie.

Am văzut în ultimul timp tot felul de personaje care se erijează în judecători supremi ai proiectului Codului Civil şi a celorlalte proiecte de coduri. Asta mi se pare, daţi-mi voie să o spun, o dovadă de suficienţă intelectuală. Puţină modestie nu strică. Repet, totul este discutabil, totul poate fi îmbunătăţit, dar când te apropii de o asemenea zonă fără o anumită modestie, rişti să dai dovadă de prostie.

Eu sper că, indiferent care este zona politică din care provin criticile la adresa Codului Civil şi a celorlalte Coduri, va exista înţelepciunea să se cântărească bine, pentru a nu strica ceea ce au făcut totuşi specialiştii din comisie, judecătorii şi jurisconsulţii timp de mii de ani. În Codul Civil, repet, este vorba despre adunarea unei experienţe de mii de ani.

Bun, când este vorba de Codul de Procedură Penală şi cel Penal, soluţiile nu sunt atât de vechi, sunt mai noi, dar şi aici s-a urmărit armonizarea cu ce s-a întâmplat în lume în aceste domenii în ultimul timp. Totul este perfectibil, dar este nevoie de înţelepciune şi este nevoie de cumpătare.

Rep: Au existat multe critici, atât din partea societăţii civile, nu numai a politicienilor, cât şi din zona justiţiei, a magistraţilor. În acest context, o asumare a răspunderii, cum se preconizează, este de bun augur ?

V.S.: Din punctul meu de vedere, este singura soluţie rezonabilă, pentru că, dacă se va merge pe ideea unei adoptări în procedură obişnuită, ele nu vor fi adoptate niciodată, or, România are nevoie de aceste Coduri.

Eu cred că soluţia adoptată acum este o soluţie înţeleaptă. S-a zis se dezbate în Parlament şi după ce toate partidele, societatea civilă, toţi cei interesaţi îşi spun punctul de vedere, propun îmbunătăţiri, în final, când se ajunge la o formă agreată în acest cadru al comisiilor, în acel momnt asumarea răspunderii este singura soluţie prin care aceste Coduri pot fi adoptate.

Rep.: Va depinde foarte mult punctul de vedere al Comisiei Europene privind adoptarea acestor coduri? Riscăm ceva în cazul în care nu se adoptă?

V.S.: Cred că în interesul Comsiei Europene este ca România să aibă un sistem de justiţe funcţional şi, dacă vrem ca monitorizarea Comisiei pe acest domeniu să ajungă la un sfârşit, avem nevoie de acest sistem funcţional, iar Codurile, proiectele de Cod, dacă vor fi adoptate, vor contribui la asta.

Nu trebuie să uităm un lucru, care este foarte important. Nu înseamnă că, dacă mâine vor fi adoptate Codurile, vor intra în vigoare imediat. Va fi nevoie de o perioadă de un an, doi, trei, până când aceste Coduri vor intra în vigoare.

Când e vorba de Codul Civil mai ales, este nevoie de o lege tranzitorie de punere în aplicare a Codului Civil. Deci, pe lângâ Codul Civil, se va adopta o lege privind punerea în aplicare a Codului Civil. Este un proces tehnic foarte complicat. Şi în această perioadă de doi-trei ani, cât timp vor fi elaborate instrumentele de punere în aplicare ale acestor Coduri, se vor mai putea face ajustările necesare.

Aşadar, nu peste noapte aceste Coduri vor intra în vigoare.

Rep: Să spunem că, la un moment dat, vor intra în vigoare aceste Coduri. Cum se va schimba, ce va vedea cetăţeanul de rând privind acest sistem?

V.S.: Aici avem o dublă perspectivă: este vorba de zona Codului Civil şi a Codului de Procedură Civilă şi este vorba, apoi, de zona Codului Penal şi cel de Procedură Penală.

Sunt două perspective radical diferite şi trebuie să le judecăm cu unităţi de măsură diferite.

Dacă ne referim la Codul Civil, ceea ce se va schimba după intrarea lui în vigoare se situează în zona raporturilor de familie şi în zona raporturilor contractuale, pe de altă parte.

Acestea sunt cele două mari zone de schimbare.

În zona familiei, pentru că trebuie să adaptăm anumite instituţii ţinând seama de evoluţia vieţii moderne, am în vedere, de exemplu, regimul matrimonial. Noi avem încă astăzi, în România, la douăzeci de ani după căderea comunismului, sistemul comunităţii de bunuri ca sistem obligatoriu, unic, deşi diversitatea vieţii ar trebui să permită celor care se căsătoresc să opteze între diferite variante posbile.

Rămâne şi sistemul comunităţii de bunuri, cine vrea să îl aleagă, să rămână cu el, rămâne cu el. Cine doreşte alt sistem, poate să aleagă alt sistem.

A doua zonă importantă unde vor fi schimbări, după cum spuneam, este zona relaţiilor contractuale. Acum, în mod tradiţional, se face distincţie între raporturile comerciale şi cele civile.Codul nou unifică aceste raporturi, ceea ce va înlătura complicaţiile procedurale existente în mometnul de faţă.

În acest moment este greu să califici un raport juridic contractual ca fiind comercial sau civil, este greu să califici un proces ca fiind comercial sau civil şi asta face ca în cursul judecăţii să se schimbe competenţa de la instanţele comerciale la cele civile şi să fie un fel de plimbare nesfârşită între o instanţă şi alta, cu consecinţe mari în privinţa duratei proceselor.

Aceste clarificări, repet, vor permite pe de o parte o mai bună rezolvare a proceselor, pe de altă parte se crează o unitate în materia obligaţiilor, care este mult dorită.

Rep.: În zona penală sunt, însă, nişte probleme...

V.S.: Peste tot sunt probleme. Aceasta este altă zonă, cea a Codului Penal şi de Procedură Penală. Acolo finalităţile sunt altele şi cea mai importantă finalitate este reducerea fenomentului infracţional şi, pe de altă parte, creşterea eficienţei instrumentelor instituţionale care activează în acest domeniu.
Este nevoie, pe de o parte, mai ales în materia infracţiunilor de corupţie, să existe eficienţă. În mometul de faţă, procedura penală în vigoare are o mulţime de portiţe care face ca un proces să dureze la nesfârşit şi, în final să nu ai o hotărâre care să aplice sancţiunea cuvenită celui vinovat.

Societatea românească este dezamăgită. Nu numai infracţiunea de corupţie constituie problemă, foarte multe alte infracţiuni. Am văzut în ultimele luni situaţi ciudate în care oamenii acuzaţi de viol au fost puşi în libertate în mod nejustificat.

Sunt, de asemenea, în zona activităţii economice, fapte care rămân nepedepsite şi care revoltă opinia publică.

Codul Penal şi cel de Procedură Penală trebuie să ofere instrumentele eficiente pentru ca toţi care săvârşesc fapte penale să răspundă, iar societatea să aibă sentimentul că se face dreptate.

Rep: Şi cu toate acestea, s-a vorbit despre o coborâre a pragului maxim al pedepselor...

V.S.: Aici specialiştii au explicat şi cred că percepţia iniţială este cauzată de o neînţelegere. Se coboară pragul pedepselor pentru cei care sunt infractori primari. Vă dau un celebru exemplu, din „Mizerabili” lui Victor Hugo. Nu înseamnă că, dacă un om a furat odată o pâine, trebuie să tragă la galere douăzeci de ani. Nu spun că furtul în sine este ceva bun, dar trebuie să avem măsuri diferite pentru fapte diferite.

Când este vorba de un recidivist, de infracţiuni grave, de cei care îşi fac din infracţiune o profesie, acolo trebuie să existe sancţiunea foarte puternică şi cei care au lucrat la Codul Penal au spus că, pentru asemenea cazuri, sancţiunile trebuie să fie mult mai mari decât sunt acum, şi, din acest aspect, se introduce cumulul aritmetic.

Până acum era cumulul juridic, se aplica pedeapsa cea mai mare, eventual cu un spor de pedeapsă. Acum, dacă faci zece infracţiuni, se aplică zece pedepse şi se adună aritmetic pedepsele. Poţi să fii condamnat la 100 de ani de închisoare.

Aşadar, soluţia adoptată de cei care au lucrat la Codul Penal este raţională şi va fi de natură să combată mult mai bine infracţionalitatea.

Rep: Revenind la scena politică, au trecut câteva luni de coaliţie şi nou Guvern al coaliţiei PDL-PSD. Dacă ar fi să faceţi o scurtă evaluare a activităţii acestei coaliţii în acest moment, cum aţi caracteriza colaborarea celor două partide?

V.S.: Cred că în plan guvernamental, această colaborare este bună. În plan politic şi în primul rând în plan parlamentar, această colaborare ridică anumite semne de întrebare.

În plan guvernamental este bună colaborarea şi, cel puţin din datele pe care le am în momentul de faţă, membrii Guvernului lucrează bine împreună.

În plan politic, dintr-un punct de vedere, este firesc ca această colaborare să nu mai pară la fel de bună. Nu trebuie să uităm că, de la bun început, s-a spus că această coaliţie, care este totuşi atipică, între stânga şi dreapta, presupune că partenerii sunt aliaţi la guvernare, dar sunt şi competitori politici.
Şi anul acesta sunt două competiţii politice.

Dacă nu am fi avut alegeri anul acesta, aceste fricţiuni nu ar fi fost vizibile. Dar avem alegeri parlamentare în iunie, alegeri prezidenţiale în toamnă. Cele două partide sunt principalii competitori în aceste bătălii politice. Fiecare se pregăteăte pentru ceea ce va urma. Din acest punct de vedere, aş putea să spun că PDL, chiar în aceste condiţii, a rămas un partener onest, un parter care îşi respectă angajamentele pe care le-a luat în momentul formării coaliţiei.

Am un semn de întrebare în ceea ce priveşte comportamentul PSD, nu la nivelul discursului politic neapărat, ci la nivelul unor decizii politice şi ceea ce m-a îngrijorat foarte tare este ceea ce s-a întâmplat în această săptămână care se încheie cu Sever Voinescu în Camera Deputaţilor.

S-a spus că au fost şi din grupul PDL anumiţi membrii care au votat împotriva lui. E posibil, nu cunosc dacă este aşa sau nu, dar e posibil.

Problema este alta, că la PSD nu au fost doi trei oameni sau zece oameni care îl antipatizează pe Sever Voinescu şi care au votat împotriva lui. La PSD tot grupul a votat împotriva lui Voinescu. Asta este ca o declaraţie de război. Nu mi se pare onest ca la nivelul întregului grup PSD să existe o decizie în acest sens.

Sper că asemenea istorii nu se vor repeta, eu am susţinut ideea unui comportament onest din partea PDL şi noi ne vom comporta onest în continuare, dar, pe de altă parte, nu cred că trebuie să acceptăm un comportament discutabil, un comportament care nu respectă regulile de funcţionare a coaliţiei.

Cum bine ştiţi, în momentul în care s-a format această coaliţie, eu nu am fost de acord cu ideea acestei coaliţii, dar odată ce s-a format, vrând - nevrând, ea este expresia unei necesităţi politice a momentului, ea rezultă din aritmetica electorală, rezultă din comportamentul PNL-ului, care a refuzat o alianţă de guvernare cu PDL.

Atunci, odată ce s-a format coaliţie, trebuie să fim oneşti, odată ce fiecare partid a acceptat că ne aliem, atunci trebuie să respectăm regulile acestei alianţe.

Rep.: Nu pierde PDL, în acest an electoral, stând deoparte în acest conflict, iar PSD-ul fiind foarte virulent ?

V.S.: Eu sper că nu şi, în acelaşi timp, eu sper că PSD va reflecta serios la acest comportament, pentru că mă întreb ce urmăreşte PSD? Vrea să iasă din această coaliţie? Nu cred că va ieşi, pentru că va ieşi şifonat.

Ce va putea să facă PSD după ce va ieşi din această coaliţie? Să încerce, din nou, o apropiere de PNL, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani ai guvernării precedente? Poate fi o ipoteză, dar PSD nu trebuie să uite că echipa care a negociat cu ei în acea perioadă este pe făraş, de la congresul PNL. Gruparea Tăriceanu este practic la pământ. Sper ca noua conducere a PNL nu va profesa aceeaşi tactică pe care a profesat-o gruparea Tăriceanu.

Deci, este riscant pentru PSD să mimeze, să submineze în continuare această coaliţie.

Pe de altă parte, eu cred că în PSD există oameni responsabili, care înţeleg, pe de o parte interesul lor de partid, dar şi interesul care în momentul de faţă este interesul României.

Este adevărat că în PSD este şi o grupare care e mereu revanşardă. Mă refer la Năstase, la Iliescu.

Până la urmă, ei trebui să îşi lămurească aceste chestiuni. Nu poţi să fi cu un picioar la guvernare şi, pe de altă parte, cu un picior în opoziţie. Trebuie să îşi lămurească aceste chestiuni interne.

Rep.: S-a vorbit despre ipoteza unei comasări a celor două scrutinuri, cel pentru alegeri europarlamentare şi cel prezidenţial, din toamnă. E viabil un astfel de proiect?

V.S.: Eu cred că această ipoteză este, mai degrabă, o invenţie a presei. În orice caz, vă spun cu toată seriozitatea, ipoteza aceasta nu a fost niciodată pusă şi cu atât mai puţin analizată în conducerea PDL. Deci, niciodată nu s-a discutat această ipoteză.

Presa speculează şi este dreptul ei să speculeze şi nu mi se pare un lucru ciudat ca presa să formuleze ipoteze.

Dar, ca să afirmi că Partidul Democrat Liberal ia în serios acastă ipoteză în momentul de faţă mi se pare deplasat. Repet, în PDL nu s-a discutat niciodată această ipoteză şi, ca urmare, eu tot ce pot să spun este că orice ipoteză poate să aibă argumente pro şi argumente contra. Dar, deocamdată noi nu analizăm această ipoteză.

Rep.: Succesul lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale depinde în mod vital de succesul acestei guvernări. Simte PDL-ul această responsabilitate, ţinând cont că se apropie alegerile prezidenţiale ?

V.S.: Răspunderea noastră este mare nu numai în perspectiva alegerilor prezidenţiale, un partid responsabil are în vedere, în primul rând, gestiunea ţării.

Noi avem răspunderea gestiunii ţării în această perioadă foarte grea şi nu pot decât să regret faptul că guvernul Tăriceanu, în loc să profite de creşterea economică din perioada precedentă, a irosit resursele care erau în acea perioadă şi astăzi România este într-o perioadă dificilă şi datorită crizei mondiale, dar şi datorită faptului că Tăriceanu a irosit resursele care trebuiau să fie folosite, pentru a atenua efectele crizei. Şi suntem descoperiţi în momentul de faţă datorită acestei iresponsabilităţi a lui Tăriceanu şi a guvernului său.

Eu repet, în momentul de faţă PDL se gândeşte în primul rând la aceste probleme dificile, generate de criza economică.

Fără îndoială că dorim ca preşedintele Traian Băsescu să câştige alegerile prezidenţiale. Este un obiectiv politic important, dar nu punem semnul egalităţii între interesul ţării şi interesul nostru de partid.

Evident că, dacă vom reuşi să gestionăm cum trebuie perioada aceasta de criză, şi şansele noastre politice în viitor şi şansele lui Traian Băsescu vor creşte. Dar, între noi fie spus, deocamdată nu văd nici un adversar credibil pentru Traian Băsescu.

Rep.: Nici chiar noul preşedinte al PNL, Crin Antonescu ?

V.S.: El însuşi a spus că este o nebunie să crezi că îl poţi învinge pe Traian Băsescu în acest moment. Faptul că şi-a asumat această nebunie este problema lui. Să vedem dacă până la sfârşit va rămâne pe această poziţie, mai bine zis, să vedem dacă va fi candidatul PNL, pentru că, deocamdată este doar o declaraţie, nu este o poziţie oficială a PNL. Nu a fost proclamat candidatul PNL pentru alegerile prezidenţiale.

Rep: S-a vorbit la un moment dat şi despre o susţinere a lui Ion Iliescu pentru Crin Antonescu şi Sorin Oprescu şi-a anunţat sprijinul, şi el fiind, la un moment dat, un posibil contracandidat al lui Băsescu. O astfel de alianţă l-ar ajuta pe Antonescu, împotriva lui Traian Băsescu?

V.S.: Eu nu cred că Iliescu, astăzi, mai poate să fie un atu pentru un candidat, cred că mai degrabă piatră de moară, iar dacă vrea Crin Antonescu să defileze cu Ion Iliescu este problema lui. Eu, personal, cred că asta diminuează şanele oricărui candidat, o asemenea susţinere.

Şi dacă vorbim de PNL şi de posibila evoluţie a PNL în perioada următoare, cred că ar trebuie să fie preocupat de consolidarea instituţională, de clarificarea doctrinară şi să lămurească relaţiile pe care le are cu Dinu Patriciu, să înlăture percepţia publică potrivit căreia PNL este un vehicul politic pentru promovarea intereselor economice ale lui Patriciu.

Dacă PNL va înfrunta aceste trei mari provocări şi dacă va avea o evoluţie corectă în perioada următoare, şansele politice ale PNL vor fi poate mai mari decât cele din momentul de faţă.

Ceea ce este indiscutabil este că PNL, ca urmare a evoluţiilor din ultimii ani, a rămas al treilea partid. Există în momentul de faţă două partide puternice, PNL este la mijloc între ele şi ar putea să aibă două evoluţii în viitor: o evoluţie asemănătoare PNŢCD şi o evoluţie asemănătoare Partidului Liberal Democrat din Germania, adică să fie un partid - balama, care se aliază fie cu stânga, fie cu drepata, în funcţie de conjunctură.

Ar mai fi şi a treia posbilitate, ipoteză, la care eu mă gândesc acum. Doar speculez, nu am nicio predicţie în legătură cu ceea ce s-ar putea întâmpla, dar este posibil ca PNL să urmeze modelul creştin-socialilor din Bavaria. Adică, la alegerile naţionale din Germania, de o jumătate de secol există o alianţă perpetuă între creştin-democraţi şi creştin-sociali. Nu se discută această alianţă, este tot timpul o constantă.

PNL ar putea, în viitor, să evolueze în această direcţie, să aibă o alianţă perpetuă cu PDL şi împreună să domine scena politică în perioada următoare. Lucrul acesta se putea face la ultimele alegeri, dacă PNL accepta oferta noastră, astăzi era un guvern de cetnru-drepata, PDL-PNL. În viitor, însă totul este posibil. Repet, această ipoteză e doar o ipoteză de şcoală, este o speculaţie, dar în politică trebuie să ai în vedere toate soluţiile.

Rep.: Presupun că şi noua conducere a PNL vă duce cu gândul spre o astfel de ipoteză, mai degrabă dacă ar fi câştigat Tăriceanu ?

V.S: Fără doar şi poate, cu Tăriceanu o asemenea ipoteză era exclusă, pentru că el avea un balast care îl făcea incompatibil cu orice asemenea soluţie.
Tăriceanu era cu totul compromis, şi este cu totul compromis. El pe de o parte s-a compromis în PNL, ca preşedinte de partid, şi pe de altă parte s-a compromis ca prim-minstru, pentru că a irosit şansele pe care România le-a avut în perioada precedentă, în ultimii patru ani, după cum a irosit şansele PNL din ultimi ani.

Ratând aceste două şanse, şi şansa pentru noi şi pentru PNL, normal că Tăriceanu nu mai poate fi un parter credibil pentru nimeni.

Rep.: Cu toate acestea, aveţi un partener puternic, PSD, care a fost la diferenţă mică de PDL la ultimele alegeri şi un posibil candidat, Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale..

V.S.: Asta este regula democraţiei. E normal să existe competiţie, perioada este dificilă pentru că în acest an trebuie să gestionăm criza economică într-un guvern în care suntem aliaţi şi pe de altă parte trebuie să ne batem în două competiţii electorale. Nu e simplu.

Rep.: Europarlamentarele vor fi primul test..

V.S.: Da, un test pe care cred că PDL îl va trece cu bine

Rep: Ce îşi propune PDL? Ce scor vizaţi?

V.S.: Cum bine se ştie, ţinta noastră este să câştigăm alegerile europene, să confirmăm că suntem cel mai mare partid din România şi pe această bază să avem un grup puternic în PE, care să exprime poziţia României şi interesele României.

Rep.: Va depinde de acest scor evoluţia relaţiei din coaliţie? Se va schimba ceva? Va fi un alt raport de forţe?

V.S.: Nu va fi un alt raport de forţe acum în coaliţie, pentru că acest raport nu este stabilit pe baza alegerilor europarlamentare, dar nu neg posibilitatea ca scorul la europarlamentare să trezească temeri, speranţe, de o parte şi de alta, iar aceste temeri şi speranţe, dacă nu sunt bine gestionate, să nască tensiuni.

Rep.: Un "cap" de listă ca Theodor Stolojan al europarlamntare va ajuta PDL ?

V.S.: Deocamdată noi nu am stabilit cine va fi cap de listă, dar fără doar şi poate că Theodor Stolojan are un capital politic important şi, dacă el va fi cap de listă, va reuşi să aibă forţă de tracţiune.

Rep: S-a vorbit şi despre candidatura doamnei Monica Macovei. Ştiţi ceva, a dat vreun răspuns?

V.S.: Eu cred că mâine vom ştiu mai multe, sau în orice caz la începutul săptămânii viitoare, nu pot să vă spun în acest momennt care este răsunsul la această întrebare. În orice caz, Monica Macovei este un candidat serios şi un candidat care poate să dea forţă de tracţiune listei noastre.

Rep.: S-a spus că o candidatură independentă a fiicei mici a preşedintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu la europarlamentare ar putea să aibă un dezavantaj pentru PDL, să ia din voturi...

V.S.: Aici, analizele nu se bazează pe nişte studii sociologice, după ştiinţa mea, deci ele sunt într-o fază pur speculativă şi dacă speculăm, se poate specula şi fel şi chip.

De exemplu, cine îmi garantează mie că ea va aduna voturi din bazinul PDL? Poate că va aduna din alt bazin, ceea ce ar însemna că ponderea PDL nu va fi afectată în nici un fel.

E posibil, desigur, să adune voturi şi din bazinul nostru electoral, dar deocamdată nu ştiu de unde va lua voturi. E uşor să spui că va lua voturi de la noi, dar nu avem nicio dovadă că aşa se va întâmpla.

Deocamdată, eu sunt foarte rezervat. Scorul PDL va fi cel care va arăta dacă ea a luat voturi de la noi sau dacă a luat dintre-un bazin electoral diferit de al nostru.

Rep.: S-a mai vorbit despre temerea că acest guvern nu rezista după alegerile prezidenţiale, şi coaliţia la fel..

V.S.: În politică totul este posibil. Dacă mă întrebaţi pe mine, cât timp criza economică este încă puternică avem nevoie de o majoritate confortabilă în Parlament.

Dar, încă o dată spun. PSD-ul nu trebuie să se bazeze numai pe această idee şi, ca urmare, nu trebuie să încerce să facă un joc în care să uite de interesul comun.

Deocamdată, noi continuăm conduita partenerului loial, a partenerului onest.

Sper să nu avem în continuare incidente de genul "Sever Voinescu", pentru că asemenea incidente sunt de natură să submineze credibilitatea partenerului nostru\'\'.