Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Decalajul dintre preţurile pe metru pătrat al locuinţelor din cele mai scumpe oraşe din România, Bucureşti şi Cluj-Napoca, este mult mai mare decât cel raportat în cazul oraşelor din ţări precum Italia, Danemarca, Spania şi Austria şi ar putea avea loc corecţii în următorii ani, potrivit Raiffeisen.
"Diferenţele între preţul pe metru pătrat al locuinţelor din Bucureşti şi al celor din Cluj sunt foarte mari, depăşind diferenţa dintre primele două oraşe din alte ţări", a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, directorul credite persoane fizice al Raiffeisen Bank, Mădălina Teodorescu.
În Bucureşti, preţul apartamentelor pe metru pătrat ajunge la 2.500-3.000 euro, iar în Cluj-Napoca se situează la circa 1.500 euro, conform datelor băncii.
"Diferenţa între primele două oraşe din Ungaria şi alte ţări nu este de la simplu la dublu, ca între Bucureşti şi Cluj", a afirmat Teodorescu.
Ea estimează că, în aceste condiţii, este posibil ca preţurile din Bucureşti să scadă, iar cele din Cluj-Napoca să urce.
Reprezentantul băncii se aşteptă ca preţurile pe piaţa rezidenţială să crească în continuare, dar sunt posibile corecţii ale acestora pe anumite zone, precum apartamentele din blocurile vechi, "unde preţurile au ajuns la niveluri impresionante".
Teodorescu apreciază că băncile au fost destul de prudente şi au luat în calcul eventuala devalorizare a ipotecilor pentru creditele garantate în cazul scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară, arătând că Raiffeisen Bank ţine cont de o depreciere de 15-20%, valoare pentru care instituţia de credit este acoperită.
Se înregistrează încă un necesar de locuinţe pe piaţă, având în vedere că la sfârşitul anului 2006 erau 2,6 persoane la o locuinţă, ceea ce însemna 328 de locuinţe la o mie de locuitori.
"Lumea va cumpăra în continuare şi probabil se va orienta spre complexele rezidenţiale noi. Sunt tranzacţii în piaţa ipotecară în continuare, cu posibile blocaje pe anumite segmente datorate în principal aşteptării unei corecţii la preţurile apartamentelor", a spus Teodorescu.
De asemenea, oficialul băncii estimează că piaţa creditelor ipotecare va continua trendul ascendent, însă nu cu intensitatea de până în prezent.
Din totalul creditelor neguvernamentale acordate anul trecut, 80% reprezintă creditele de consum şi numai 20% ipotecare, nivel mult inferior celui din Cehia, Ungaria sau Polonia. În Cehia, creditele ipotecare reprezintă 70%, iar în Polonia, piaţă comparabilă cu cea românească, aceste împrumuturi cumulează circa 50%.
"Banca centrală raportează creditele de nevoi personale cu ipotecă drept credite de consum. În realitate, piaţa creditelor de nevoi cu ipotecă este cel puţin egală cu cea a creditelor ipotecare, situaţie care ne duce aproape de Bulgaria, care are 40% credite ipotecare şi 60% credite de consum", a mai spus Teodorescu.
Creditele imobiliare pentru populaţie au reprezentant anul trecut 3,5 % din Produsul Intern Brut. Creditul neguvernamental a avut o pondere de 36,6% în PIB, creditele acordate persoanelor fizice reprezentând 17,7%, în creştere de la sub 1% în 2005, iar împrumuturile pentru persoanele juridice au cumulat 18,9%.
