Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Șeful administrației județene, Gheorghe Flutur, a anunțat, marți, că în momentul de față la Spitalul Clinic Județean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava sunt proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea acestei unități spitalicești în valoare de 244 de milioane de euro. Prezent marți la Spitalul Clinic Județean, Gheorghe Flutur a făcut referire la proiectele promovate de managerul spitalului, dr. Alexandru Calancea, și echipa acestuia, cu o valoare totală a investițiilor de circa 33 de milioane de euro.
„În primul rând e vorba de un proiect prin Programul Național de Redresare și Reziliență, de aproape 20 de milioane de euro, pentru renovare energetică a clădirii spitalului. Potrivit proiectului, pe lângă polistirenul cu grosimea de 5 cm, avem și vată bazaltică de încă 15 centimetri, plus aceste bonduri care vor schimba total fațada spitalului. După finalizarea lucrărilor vor dispărea aparatele de aer condiționat de pe fațadă”, a explicat Flutur.
El a adăugat că noutatea din acest proiect este amenajarea unui spațiu cu panouri fotovoltaice. „Trebuie să reținem că acum spitalul cheltuiește pe lună în jur de 45.000 de euro cu factura la curentul electric, care se va reduce la jumătate după montarea panourilor fotovoltaice. De asemenea, spitalul cheltuiește circa 90.000 de euro pe lună pentru încălzire, iar după montarea unei centrale pe gaz cu cogenerare, factura se va reduce tot cu 50%. Înseamnă o economie în urma investiției de aici de circa 70.000 de euro pe lună, ceea ce înseamnă enorm”, a arătat șeful administrației județene. Flutur a adăugat că tot prin PNRR spitalul beneficiază de un proiect pentru reducerea riscului la infecțiile nosocomiale, în valoare de 3,4 milioane de euro. Președintele CJ Suceava a adăugat că alte proiecte vizează un nou ATI pentru bebeluși - 1,2 milioane de euro, cabinet de planning familial – aproximativ 80.000 de euro și digitalizarea spitalului, de aproape un milion de euro. Gheorghe Flutur a precizat că spitalul a beneficiat de un proiect prin Programul Operațional Transfrontalier România – Ucraina, de 461.000 de euro, prin care s-a achiziționat o ambulanță și un scintigraf.
„Avem și proiecte transfrontaliere pe sesiunea nouă pentru proiecte pe programul România – Ucraina, aflate în evaluare în momentul acesta. E vorba de un proiect pentru Spitalul de Psihiatrie din Burdujeni, de două milioane de euro, unul pentru combaterea cancerului de sân prin care se va achiziționa un mamograf, de 500.000 de euro, diagnosticarea timpurie pentru bolile cardiovasculare, respectiv angiografe, ecografe, sisteme pentru depistarea radiațiilor ionizante, în valoare de 1,2 milioane de euro, focalizarea neurochirurgicală pentru copii - 1,3 milioane de euro, măsuri de dezinfecție în spitale, cu stații de sterilizare, stații de spălare, sterilizator cu plasmă, toate tehnologii noi - 1,3 milioane de euro, diagnostic oncologic timpuriu - 1,7 milioane de lei. Toate acestea fiind domenii extrem-extrem de importante pentru spital”, a declarat Gheorghe Flutur.
El a mai spus că și pe Programul Transfrontalier România, Ucraina, Slovacia și Ungaria, Spitalul Clinic Județean Suceava are un proiect pentru achiziția de roboți de recuperare medicală și aparate pentru electroterapie, în valoare de 1,1 milioane de euro, altul pentru prevenirea răspândirii virusurilor, un RMN mobil de dimensiuni mai mici, extinderea rețelei de oxigen aer condiționat, pentru completarea sistemului de detecție, în valoare de 4,7 milioane de euro. „În total doar aici, la Spitalul Clinic Județean de la Suceava, sunt proiecte de 33 de milioane de euro. Și vreau să felicit echipa managerială pentru că sunt campioni la acest gen de proiecte”, a subliniat șeful administrației județene.
Flutur: Spitalele de copii și de boli infecțioase au o valoare de 180 de milioane de euro
El a mai afirmat că la aceste proiecte se adaugă și investițiile și proiectele Consiliului Județean Suceava pentru această unitate spitalicească, el făcând referire în primul rând la pasajul subteran, pentru care proiectul este la CNI, valoarea lui fiind de 10 milioane de euro. „Avem apoi secția de politraumă, respectiv supraînălțarea de la UPU care e de circa 6 milioane de euro pentru intervenții complexe, extinderea ATI și paturi pentru arși, un alt proiect de 3,5 milioane de euro, dar și un proiect pentru cantină - restaurant și mutarea birourilor TESA la ultimul etaj, de încă două milioane de euro. Deci în total alte 31 de milioane de euro. Vorbim practic de proiecte în momentul de față de peste 64 de milioane de euro. Și pe lângă acestea așteptăm spitalul de copii și spitalul de boli infecțioase, proiecte de 180 de milioane de euro aflate pe masa Guvernului României în momentul de față. În felul acesta, la Suceava această zonă va deveni un orășel medical. Sunt investiții enorm de mari și urmează să fie finalizată și oncologia. Îi felicit pe domnul Calancea și echipa sa pentru efort. Suceava va avea în continuarea căutare ca spital și cu siguranță va crește și gradul de intervenție a medicilor de aici, de la Suceava”, a declarat Flutur. El a amintit că CJ Suceava, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava și Primăria Suceava vor avea un parteneriat pentru finanțarea noii Facultății de Medicină de la Suceava.
Prezent alături de Gheorghe Flutur, managerul Spitalului Clinic Județean Suceava, dr. Alexandru Calancea, a dat asigurări că investițiile vor continua, toate acestea având ca scop creșterea calității actului medical. „În fiecare proiect pe care l-am gândit împreună cu CJ Suceava am avut în vedere actul medical. Și ne dorim de fiecare dată ca actul medical din Spitalul Clinic Județean de Urgență Suceava să crească de la o zi la alta. În al doilea rând ne-am gândit la îngrijirea medicală pe care o primesc pacienții, la siguranța și confortul pacientului, al aparținătorului, dar și al angajatului spitalului clinic. Este o transformare din punctul meu de vedere miraculoasă și după pandemie lucrurile au mers într-o direcție foarte-foarte bună”, a declarat Alexandru Calancea. El a remarcat faptul că în momentul de față spitalul din Suceava este un spital regional, fiind o unitate „care discută de la egal la egal” cu centrele universitare.
