Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Joi, 19 decembrie, elevele Liceului Teoretic Filadelfia - Edith Nichifor, Bianca Diana Nuţu şi Sara Emilia Roşioru - coordonate de prof. Valerica Ignătescu, i-au prezentat lui Dumitru Bodea, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava, rezultatele obţinute până în prezent în cadrul proiectului „Plante uitate – remedii pentru diabetici?”. Proiectul a obţinut locul II la faza naţională a Concursului Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie ROSEF, în septembrie 2019.
Plantele studiate au un bogat conţinut nutritiv. Scorţonera are în compoziţie minerale precum K, Ca, P, Fe, Na, vitaminele A, B1, E şi C şi conţine compuşi polifenolici cu efecte benefice asupra sănătăţii umane: antivirale, antialergice, antiinflamatorii. Tuberculii de topinambur conţin fier, calciu, magneziu, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc, proteine, pectine, aminoacizi, vitaminele B1, B2 şi C. Ambele plante conţin inulină, un polizaharid natural unic, cu 95% fructoză.
Prin experimente de laborator, elevele au evidenţiat prezenţa inulinei în aceste plante.
Dacă topinamburii au fost cultivaţi cu succes de către echipa de proiect, scorţonera nu a dat roade, de aceea elevele au cerut sprijin specialistului Dumitru Bodea.
Acesta cunoştea topinamburul, dar nu şi scorţonera. De asemenea, a răspuns cu amabilitate întrebărilor adresate de către Edith Nichifor şi Bianca Diana Nuţu.
Î. Credeţi că ne-aţi putea ajuta în cultivarea scorţonerei? Menţionăm că am cerut asistenţă Direcţiei Generale de Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care ne-a îndrumat spre o staţiune de cercetare. Noi ne-am gândit la dumneavoastră.
R. Noi suntem dispuşi ca în cadrul laboratorului de ameliorare la cultura cartofului din cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava să luăm în studiu cele două plante şi să urmărim reacţia lor la condiţiile pedoclimatice din zona noastră. Paşii următori vor urmări tehnologia de cultură a celor două plante, iar în faza finală vom realiza determinări ale inulinei,fibră solubilă ce are o mulţime de beneficii asupra sănătăţii, incluzând controlul glicemiei, al greutăţii şi menţinerea sănătăţii digestive.
Î. Noi am început cercetarea cu topinamburi şi scorţonera cumpărate de la o persoană din judeţul Satu Mare, am continuat cu topinamburi cumpăraţi de la supermarket şi scorţonera adusă din hipermarket din Germania. Când credeţi că vom putea consuma din producţie proprie?
R. După cum am văzut din prezentarea şi fotografiile voastre, topinamburii, cunoscuţi ca şi napii porceşti, se cultivă şi se înmulţesc foarte uşor, deci nu ar fi o problemă în cultivarea lor. Ei trebuie promovaţi, readuşi în atenţia oamenilor cărora trebuie să li se prezinte beneficiile consumului: controlarea apetitului şi ajutor în reducerea numărului de calorii consumate zilnic prin diminuarea senzaţiei de foame, inulina poate ajuta la îmbunătăţirea controlului glicemiei în cazul persoanelor pre-diabetice sau a celor care suferă de diabet de tip II după cum spun cercetările.
Despre scorţonera, o să încercăm să vedem ce rezultate obţinem pentru că este o rădăcinoasă chiar gustoasă.
