Sute de cazuri de infecţii dobândite în spital, ascunse de medici

În spitalele sucevene curăţenia este exemplară, iar dezinfecţia se face ca la carte. Cel puţin aşa reiese din statisticile Direcţiei de Sănătate Publică, care plasează aceste unităţi sanitare în topul clinicilor din străinătate cu cel mai mic număr de pacienţi care s-au îmbolnăvit după ce au contractat diverşi microbi în timp ce erau internaţi. Sfidând parcă spitale din Uniunea Europeană sau Statele Unitate ale Americii, cu un sistem sanitar bine pus la punct, şi unde proporţia bolnavilor care dezvoltă în perioada internării o formă de infecţie intraspitalicească merge până la 10%, în Suceava acest fenomen este ca şi inexistent, de numai 0,3%, adică trei cazuri la o mie de pacienţi externaţi.

Cifre oficiale: 187 de infecţii intraspitaliceşti la 62.530 de pacienţi externaţi

Acest număr derizoriu de pacienţi care dobândesc alte boli pe durata internării se regăseşte în situaţiile oficiale ale DSP Suceava, întocmite pe baza comunicărilor făcute de medicii din spitale şi conform cărora în primele şapte luni ale anului în aceste unităţi sanitare s-au înregistrat doar 187 de infecţii intraspitaliceşti la 62.530 de pacienţi externaţi.

Incidenţa este în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când procentul a fost de 0,21%, respectiv 215 cazuri, însă raportarea continuă să rămână deficitară şi să nu reflecte nici pe departe realitatea. Această constatare aparţine responsabililor Direcţiei de Sănătate Publică, care apreciază că, de fapt, proporţia pacienţilor suceveni îmbolnăviţi de microbii din spitale, mulţi dintre ei greu de distrus şi cu un risc mare de mortalitate, se ridică la 3%.

În spitale predomină infecţiile respiratorii şi cele de plagă chirurgicală

Revenind la cifrele declarate de medici, acestea arată că secţiile cu cele mai multe infecţii intraspitaliceşti sunt Chirurgie, Pediatrie, Nou Născuţi, Obstetrică-Ginecologie, Neurologie şi Reanimare. Cele mai frecvente infecţii contractate pe durata internării au fost ale tractului respirator – 134, urmate de infecţii postchirurgicale – 26, digestive – opt,  urinare – cinci, de piele – patru,  ale organelor genitale la femei – două. Dintre toţi microbii luaţi din spitale, streptococii şi stafilococii multirezistenţi au provocat cele mai multe îmbolnăviri. Alte infecţii frecvent contractate în timpul spitalizării au fost cele cu Acinetobacter, Clostridium şi Pseudomonas.

Infecţia intraspitalicească este infecţia dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecţiune, cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil şi după externare.

Prevenirea infecţiilor de spital, dificil de realizat atâta vreme cât medicii preferă să nu le raporteze

În întreaga lume, combaterea infecţiilor intraspitaliceşti constituie o prioritate. Asemenea cazuri sunt atent monitorizate, iar printr-o mai bună igienizare se încearcă limitarea numărului de îmbolnăviri. În Suceava, fiindcă medicii preferă să le ascundă, aşa cum nu se întâmplă în alte ţări din Europa sau în Statele Unite ale Americii, prevenirea răspândirii infecţiilor de spital la ceilalţi bolnavi sau chiar la personalul medico-sanitar este dificilă.

Bacteriile şi viruşii de spital care provoacă afecţiuni greu de tratat şi cu risc crescut de mortalitate pot fi contractaţi din diverse locuri, cum ar fi săli de tratamente, saloane, grupuri sanitare, dar ei pot fi transmişi şi de bolnavii internaţi sau vizitatori. Este aproape imposibil ca aceste infecţii să fie evitate complet, dar orice persoană poate încerca preîntâmpinarea lor prin diverse metode. Acestea constau în special în respectarea regulilor de igienă personală, purtarea de echipament de protecţie în cazul vizitatorilor şi folosirea de dezinfectante la intrarea în saloane, evitarea produselor perisabile aduse de la domiciliu şi a contactului apropiat cu ceilalţi pacienţi sau cu aparţinătorii, care pot fi purtători de microbi.