Speranţa, puterea lăuntrică de a ne transpune visele în realitate

Speranţa este mica şi curajoasa flacără care ne luminează inima şi ne dă curaj şi tărie atunci când pretutindeni în jurul nostru se află doar beznă, deznădejde şi ignoranţă.
Atunci când ne simţim singuri, depresivi, atunci când suntem bolnavi şi abandonaţi, atunci când durerea fizică sau sufletească este foarte mare, atunci când suntem trişti, reuşim să ne întoarcem de pe drumul cu sens unic pe care ne aflăm, numai pentru că, în acel moment, suntem capabili să nu ne pierdem speranţa, ne agăţăm de ea, acţionăm inspirat şi reuşim.
Românii au mai trecut peste perioade dificile în istorie. Am supravieţuit ca naţie numai pentru că oamenii nu şi-au pierdut speranţa, în nici una dintre situaţiile limită cu care s-au confruntat.

Nimic important nu survine la întâmplare

Întocmai ca o trestie fragilă, speranţa are nevoie să fie cultivată. Prin atenţia fermă, constantă şi plină de iubire pe care o focalizăm asupra oamenilor din jurul nostru, asupra conjuncturilor de viaţă, asupra lucrurilor şi chiar asupra noastră înşine, progresul devine real, societatea se dezvoltă pozitiv şi pretutindeni în jurul nostru totul începe să reînflorească şi să prospere.
Dincolo de aparenţe, speranţa unei vieţi mai bune nu este suficientă. Mai mult decât atât, este necesar să ştim să ne construim această existenţă după care tânjim şi pentru aceasta trebuie să şi acţionăm ferm, corespunzător, fără a înceta să visăm şi să aspirăm. Cu alte cuvinte, aceasta implică să ştim să ne elevăm şi să ne transformăm permanent pe noi înşine.
Este bine să realizăm că în toate conjuncturile ce ne ghidează viaţa şi ne trec dintr-o etapă în alta, nimic important nu survine la întâmplare. Dincolo de o aparentă întâmplare se află, de fapt, o tainică necesitate. A ne păstra speranţa şi încrederea în reuşită înseamnă să fim întotdeauna capabili să facem multe salturi înainte, oricare ar fi obstacolele şi oricare ar fi situaţia aparent fără ieşire, în care ne aflăm.

Speranţa pură, binefăcătoare, constantă şi energizantă se împărtăşeşte

De fapt, speranţa pe care o manifestăm reflectă încrederea pe care o avem în existenţă manifestată prin curajul şi puterea lăuntrică de a ne transpune visele în realitate. Această constă acţiune de purificare interioară şi elevare, constă în a regăsi o conştiinţă clară şi lucidă, care ne va permite să transformăm în stări benefice dezechilibrele ce încă se mai află în noi.
Pentru aceasta este întotdeauna necesar să devenim capabili să ne detaşăm cu luciditate de toate situaţiile noastre conflictuale, de toate himerele noastre inutile, de toate larvele mentale pe care le hrănim în noi, privind apoi toate acestea dintr-un alt punct de vedere: pozitiv, armonizator, creator, benefic.
Trebuie totodată să nu pierdem din vedere că speranţa pură, binefăcătoare, constantă şi energizantă se împărtăşeşte, din prea plinul sufletului nostru, şi celor din jur. Ea este una dintre minunile care se află ascunse în fiinţa fiecăruia dintre noi şi tocmai de aceea este important să învăţăm să o descoperim aici şi acum, cât mai repede, şi să nu întârziem a o împărtăşi tuturor celor ce au sufletul deschis şi curat.
A manifesta o puternică şi constantă speranţă înseamnă, totodată, să devenim capabili să surâdem indiferent de greutăţile ce ne înconjoară.

 

Psih. Mihai MOISOIU
Psiholog – psihologie clinică
Terapeut - terapii alternative
Tel: 0753937223
e-mail: training.reality@gmail.com