O enzimă are un rol determinant în apariţia hipersensibilităţii dureroase, cauzată de o simplă atingere a pielii, cred cercetătorii francezi, care au deschis noi perspective pentru depistarea unor terapii eficiente, potrivit unui studiu publicat în Journal of Neuroscience, relatează AFP.

Alodinia corespunde unei percepţii dureroase provocată de un stimul care nu există. Extrem de periculos, acest sindrom neurologic era prea puţin înţeles până în prezent, fiind din acest motiv şi foarte dificil de tratat, au explicat cercetătorii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Medicale (INSERM).

Aceste simptome apar, frecvent, în urma producerii unor leziuni neuronale.

Prin identificarea căilor nervoase implicate în această formă de hipersensibilitate dureroasă, precum şi a ţintelor asupra cărora medicii ar putea să intervină cu succes, echipa INSERM, condusă de Radhouane Dallel, a deschis noi orizonturi pentru găsirea unor terapii viitoare cât mai eficiente.

Studiul a relevat faptul că "alodinia tactilă dinamică" apare din cauza unei interpretări greşite a informaţiei tactile în măduva spinării, la nivelul primului releu nervos central ("coarnele dorsale") care descifrează mesajele dureroase.

Reţeaua neuronală solicitată în timpul acestei hipersensibilităţi la durere este diferită de reţeaua neuronală implicată în cazul durerilor intense, iar acest amănunt explică ineficienţa tratamentelor clasice împotriva durerii.

Cercetătorii au descoperit că prin blocarea pe care farmaceutică a enzimei PKC gamma, se previne apariţia acelor anomalii dureroase, deschizând, astfel, calea pentru noi metode terapeutice.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Hipersensibilitatea dureroasă ar putea fi tratată.

Comentarii