Roşii şi fasole cu gustul de altădată păstrate în Banca de Gene Suceava, cerute de aproape 2.000 de cultivatori din ţară

Cei care caută gustul plin de savoare al legumelor de altădată şi vor să le cultive în propria grădină au aflat în ultimii ani despre existenţa la Suceava a Băncii de Gene, care produce şi păstrează cu sfinţenie cele mai diverse soiuri cultivate în timpuri apuse. Acestea sunt soiurile care se cultivau în urmă cu zeci de ani sau mai mult şi care ofereau gusturi şi arome pierdute în timpul culturilor intensive, afectate de dorinţa de productivitate cât mai mare.

În perioada sfârşitului şi începutului de an, Banca de Gene Suceava organizează o campanie de acordare gratuită a seminţelor din soiurile străvechi, prin acest demers dorindu-se salvarea soiurilor de legume şi cereale autohtone, care au fost eclipsate în ultima perioadă de soiurile străine, lipsite de gust. Cererile pentru seminţe s-au primit prin internet, pe site-ul băncii, în perioada 15 noiembrie 2017-15 ianuarie 2018. Pe adresa  www.svgenebank.ro  comenzile s-au făcut intrând la rublica INFORMAȚII şi apoi pe cea de DISTRIBUȚIE PROBE, unde doritorii au putut solicita seminţele dorite. Aceste campanii de preluare a cererilor pentru acordarea de seminţe sunt organizate de bancă de două ori pe ani, cea de a doua demarând pentru o lună, la mijlocul lunii august, adresându-se culturilor de toamnă.

Număr mare de solicitări de seminţe şi în această campanie de iarnă

Păstrarea acestor seminţe şi înmulţirea lor în cadrul Băncii de Gene din Suceava a demarat cu mulţi ani în urmă, însă iniţiativa de livrare a acestor seminţe de legume de altădată a apărut după ce s-a constatat că locuitorii satelor nu mai cultivă formele tradiţionale, acestea riscând să dispară din cultură. În urma prezentării în ultimii ani a ofertei de material semincer oferit de banca suceveană, cererile au crescut de la an la an, astăzi fiind livrate probe de seminţe în întreaga ţară, într-o diversitate crescândă.

Numărul de cereri făcute prin internet şi prin telefon au ajuns şi în acest an în preajma cifrei de 2.000, iar dr. biolog Silvia Străjeru, directorul Băncii de Gene Suceava, ne-a vorbit despre cererile românilor din ultimele 3 luni de zile: ”În acest an au fost înregistrate până la 15 ianuarie circa 1.500 de cereri pe internet şi majoritatea dintre solicitanţi au cerut seminţe de roşii. Preferată este varietatea <Inimă de bou> de culoare roşie, care nu are porţiunea lignificată de culoare albă în interior, dar a fost solicitată şi varianta de culoare roz, care are foarte puţine seminţe şi pulpa făinoasă. De altfel, noi am pus la dispoziţia oamenilor mult mai multe varietăţi de tomate. Au fost de asemenea foarte solicitate şi roşioarele mici provenite din Munţii Apuseni, cunoscute sub denumirea de <Porodici>. Ele constituie o formă sălbatică,  spontană şi produc până târziu în toamnă, sunt foarte gustoase şi se autoînsămânţează. Dacă tomatele sunt pe primul loc la solicitări, după ele urmează fasolea, dintre care fasolea pitică are mare căutare, pentru că nu necesită araci. Sunt solicitate şi fasolele urcătoare, noi punând la dispoziţia doritorilor fasole speciale pentru bob sau pentru păstaie. Clienţii ne sună de asemenea pentru fasole neagră, fasole roşie, pestriţă sau untoasă (grasă). Lintea nu o avem anul acesta în lista de oferte, însă o livrăm celor care o solicită, din dorinţa de a reda valoarea acestei culturi istorice, care se folosea în vechime şi care astăzi şi-a pierdut importanţa. Din ce în ce mai multă lume află de calităţile bobului, o rudă a fasolei, care poate fi foarte bine folosit în alimentaţie, şi promovăm aceste specii astăzi neutilizate. Încercăm astfel să mai promovăm hrişca, care în Bucovina este mai cunoscută şi pe care încercăm să o promovăm oamenilor din alte zone ale României, lumea fiind destul de receptivă.”

Numărul de probe livrate este mult mai mare, cerealele ocupând şi ele un loc important

Dacă se ia în considerare faptul că fiecăruia din cei 2.000 de solicitanţi li se trimit minimum 5 probe de seminţe, numărul de probe livrate în timpul acestei campanii de iarnă va fi de circa 10.000 de probe, care necesită un volum imens de muncă. Sunt de asemenea destul de mulţi clienţi care nu trimit comenzile prin internet şi sună direct la telefon şi care sunt înscrişi pe listele pentru livrarea seminţelor, numărul total depăşind în fiecare campanie de iarnă 2.000 de clienţi. Această muncă foarte utilă oamenilor care apelează la serviciile băncii este făcută cu multă sârguinţă în fiecare an, cei care beneficiază putându-se bucura de gustul şi savoarea legumelor cultivate altădată.

În privinţa comenzilor de cereale, banca a oferit oamenilor în cadrul acestei campanii seminţe de grâu Alac, un soi străvechi, foarte sănătos, cultivat astăzi doar în Munţii Apuseni şi care poate fi folosit în combinaţie cu grâul comun. Doritorii s-au adresat băncii pentru sămânţă de porumb Sticlos, porumb Cicantin sau porumb pentru floricele, acea varietate Everta, precum şi acea formă veche de porumb, cunoscut sub denumirea de Hângănescu. În campania de toamnă, care va începe pe 16 august, clienţii sunt interesaţi de varietăţi de usturoi românesc, de o calitate excepţională şi cu calităţi de conservare deosebite.

Banca de Gene Suceava, o instituţie tot mai vizibilă în întreaga ţară

Oamenii din întreaga ţară apelează la Banca de Gene pentru procurarea diverselor tipuri de seminţe pentru că ştiu că acestea nu sunt forme modificate genetic. În acelaşi timp, prin aceste campanii, Banca de Gene Suceava a căpătat o anumită vizibilitate, ceea ce este foarte important pentru o instituţie publică, hrănită din bani publici, care încearcă la rândul ei să ajute comunitatea prin livrarea materialului genetic aparţinând unor vechi tipuri de plante. Acest material semincer se produce în fiecare an pe suprafeţele de teren agricol aparţinând băncii, în seră sau afară, în condiţii de câmp experimental, iar în anul următor este trimis oamenilor, pentru a continua cultivarea acestuia, în diferite tipuri de sol şi climă. Totul se produce manual, începând cu scoaterea seminţelor din fructe, procesarea lor, uscarea şi păstrarea lor în condiţii optime. Cu multă muncă şi o bună organizare, puţinii angajaţi ai Băncii de Gene din Suceava reuşesc să facă faţă cerinţelor de colectare, evaluare şi păstrare a resurselor genetice din România, salvând varietăţile tradiţionale româneşti, acele „populaţii locale” obţinute în urma unor selecţii repetate de către ţăranul român.