„Scara Raiului”, evocată în a patra duminică din Postul Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

Duminica Sfântului Ioan Scărarul, cel care prin lucrarea sa a adus în atenție cele treizeci de trepte prin parcurgerea cărora omul dobândește virtuțile sufleteşti, a fost prilej de comuniune în rugăciune la Mănăstirea Sfântul „Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava. „Scara Raiului” este citită cu precădere în timpul Postului Mare, când creștinii caută să se îmbogățească duhovnicește pentru ca la finalul acestuia să poată gusta împreună cu Mântuitorul Hristos din pomul vieții și să intre astfel în lumina Învierii.

În a patra duminică din Postul Mare, 14 aprilie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a binecuvântat obștea și pelerinii aflați la mănăstirea care păstrează moaștele întregi ale Sfântului Ioan cel Nou, ocotitor al Cetății Sucevei. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Din sobor a făcut parte și arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și arhim. Serafim Grigoraș, stareț al așezământului monahal.

Răspunsurile liturgice care au împodobit slujba au fost oferite de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu, iar la momentul rânduit, diaconul Florin-Ionuț Cristinaru a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Mirăuți, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință”.

În momentul împărtășirii clericilor, pr. Răzvan Cîmpulungeanu, misionar protopopesc al Protopopiatului Suceava II, a tâlcuit înțelesul duhovnicesc al celor două fragmente din Sfânta Evanghelie rânduite pentru această zi. Sfinția sa a ținut un cuvânt de învățătură despre minunea vindecării fiului demonizat, dar și despre punerea la încercare a credinței.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit oaspetelui pentru cuvântul de folos și a adus în atenție că a făcut vorbire despre minunea vindecării lunaticului de către Mântuitorul Iisus Hristos în lucările sale, „Minunile – lucrări văzute ale Duhului Sfânt”, o inventariere a tuturor minunilor săvârșite atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, și „Meditații filocalice”.

Totodată, ierarhul a evocat importanța citirii scrierilor Sfântului Ioan Scărarul, sintetizate de Înaltpreasfinția Sa în cadrul volumului intitulat „Triodul – Golgota pocăinței”, apărut la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Astfel, a fost prezentată clasificarea treptelor Scării Sfântului Ioan, cunoscut și sub numele de Ioan Sinaitul sau Ioan Scolasticul.

„Scara este structurată în 30 de trepte. Ea ne prezintă treptele fericirii duhovniceşti, pe care suntem chemaţi cu toţii să le urcăm, aşa cum Sfântul Ioan Scărarul, pilduitor, a făcut-o. Numărul treptelor este simbolic, dar are şi un adânc înţeles duhovnicesc, reprezentând vârsta la care Hristos S-a revelat în deplina Sa maturitate. El clasifică treptele Scării astfel: 1. retragerea – presupune ieşirea firii de sub stăpânirea materiei; 2. despătimirea – constă în golirea omului de tot ce este stricăcios; 3. înstrăinarea – maică a despătimirii; 4. ascultarea – fereastra prin care poţi vedea dincolo de sine; 5. pocăinţa – o întoarcere a omului de la păcat la virtute, prin nevoinţă şi suferinţă; 6. gândul la moarte – darul lui Dumnezeu prin care deschide sufletului orizontul veşniciei şi perspectiva infinităţii; 7. fericita întristare – dorul intens după viaţa în Dumnezeu; 8. mânia – tulburarea sufletului; 9. ţinerea de minte a răului – îngustează sufletul; 10. clevetirea – surpă iubirea; 11. flecăreala – catedrala slavei deşarte; 12. minciuna – fiica multei vorbiri; 13. trândăvia – moartea tuturor virtuţilor; 14. lăcomia – maica desfrânării; 15. neprihănirea (castitatea) – începutul învierii celei de obşte şi al nestricăciunii celor stricăcioase; 16. arghirofilia – închinarea la idoli; 17. nesimţirea – breşa dintre trecut şi prezent; 18. somnul – îngroşarea minţii; 19. privegherea – subţierea spiritului; 20. frica – nedesăvârşirea în iubire; 21. slava deşartă – vânătoarea virtuţilor; 22. mândria – închipuirea de sine; 23. hula– gândurile vrăjmaşilor; 24. blândeţea – contemplarea tainei lui Dumnezeu; 25. smerenia – poarta Împărăţiei lui Dumnezeu; 26. discernământul – curăţenia inimii; 27. isihia – calea rugăciunii neîntrerupte; 28. rugăciunea – maica virtuţilor; 29. nepătimirea – moartea întru înviere a sufletului; 30. credinţa, nădejdea şi dragostea – amplitudinea cunoaşterii şi trăirii duhovniceşti. Omul ajuns în vârful scării se simte eliberat de patimi şi încărcat de pacea divină, iruptă din iubirea lui Dumnezeu.”

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit rugăciuni de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate trupească și sufletească, iar o parte dintre clerici i-au stropit pe cei prezenți cu apă sfințită.

Ca de fiecare dată, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au simțit și bucuria întâlnirii cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Ioan ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.

Irina URSCHI