Colocviile Putnei, ediția a 24-a, la final

În perioada 3-4 septembrie, la Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, s-a desfășurat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ediția a 24-a a Simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei”, anunţă doxologia.ro. Lucrările conferinței au avut loc pe internet, prin intermediul platformei Zoom, coordonarea făcându-se din sala Centrului cultural „Mitropolit Iacov Putneanul” de la Mănăstirea Putna.

Ediția din acest an a avut ca specificitate includerea unei secți­uni de muzicologie, intitulată „Probleme de transcriere a notației medio-bizantine: abordări vechi și noi ale cântărilor din Antologhioanele putnene”. Unul din farmecele simpozionului, care atrăgea atâția cercetători în fiecare an la Putna, îl reprezenta atmosfera specială care se crea prin interacțiunea directă dintre participanți în cadrul plin de har oferit de mănăstire. Deși această atmosferă nu se poate recupera în condițiile desfășurării lucrărilor pe internet, un avantaj al acestui tip de activitate este că a permis participarea unor conferen­țiari din SUA, Canada sau Rusia, care altminteri nu ar fi putut participa din cauza distanței.
Printre participanții la această ediție s-au numărat istoricii Ovidiu Cristea (București), Ștefan S. Goro­vei (Iași), Ștefan Andreescu (Bucu­rești), Alexandru Pascal (Moscova), Emil Dragnev (Chișinău), Vlad Bedros (București), Olimpia Mitric (Suceava), Vera Tchentsova (Paris), Alice Isabella Sullivan (SUA), Olena Sergij (Kiev), Bohdan Berezenko (Kiev) și muzicologii Maria Alexandru (Tesalonic), Svetlana Kujumdzieva (Sofia), Gregory Myers (Canada), Yevgeniya Ignatenko (Kiev), Dimosthenis Spanoudakis (Tesalonic), Nicolae Gheorghiță (Bucu­rești), Adrian Sîrbu (Iași).

Dintre temele abordate în cadrul secțiunii istorice, menționăm: clopotele lui Ștefan cel Mare; invazia de lăcuste în timpul campaniei otomane din Moldova în 1476; o ceașcă de la Ștefan cel Mare la Petersburg; programul iconografic al Bisericii „Sf. Nicolae“ din Rădăuți; iconogragia „Punerii în mormânt” în pictura din Moldova; lada de sacristie de la Putna; antimisele din colecția Mănăstirii Putna; ieromonahul Pimen Zainea - stareț și ghid la Mănăstirea Putna.

La secțiunea de muzicologie, comunicările au inclus teme precum: importanța Școlii Muzicale de la Putna în istoria muzicii bisericești ortodoxe; Sfântul Ioan Cucuzel în repertoriul Școlii Muzicale de la Putna; o abordare metrică a notației muzicale medio-bizantine. În ziua de vineri, timp de trei ore, s-a orga­nizat o masă rotundă dedicată problemelor ridicate de descifrarea notației muzicale vechi.

Înfiinţat la 2 ianuarie 2005, Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna își continuă activitatea cu binecuvântarea Înaltpreasfin­țitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În cursul activităților științifice din anul comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” - 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului și cercetarea acestuia. Scopul centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București douăzeci și trei de ediții de comunicări știin­țifice, sub numele „Colocviile Putnei”. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775-1918), începând cu ediția a 9-a, Simpozionul „Colocviile Putnei” cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.

 (Pr. Eugeniu Rogoti, Ziarul Lumina)