Liturghie arhierească și sfințire de noi clopote, la împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna

Duminică, 10 iulie 2016, s-au împlinit 550 ani de când Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna, prima sa ctitorie, pe care a desemnat-o  necropolă pentru întreaga familie domnească. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie, săvârşită de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților, înconjurat de un sobor de 55 de preoţi şi diaconi. La sărbătoarea Mănăstirii Putna au fost prezenți stareţi şi stareţe din eparhie, precum şi majoritatea din părinţii mănăstirii  plecaţi cu ascultare în alte locuri. Nu au lipsit de la momentul aniversar  nici cei șapte vieţuitori putneni din Muntele Athos. Ca la fiecare eveniment al Putnei, și duminică, mii de credincioşi, mulți dintre ei îmbrăcaţi în costume naţionale, au luat parte la Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mănăstirii şi de câțiva studenţi teologi. În cadrul slujbei arhierești, au avut loc atât hirotonii întru diacon şi preot, cât hirotesii.

„Putna, cea dintâi mănăstire a marelui Ștefan, este prototip al stilului moldovenesc în arhitectura bisericească”

Cu ocazia momentului aniversar, pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, într-o cutie de cristal, s-a aflat şi candela de lut ars care a stat la temelia mănăstirii, aşezată acolo de marele voievod. 

„Putna, cea dintâi mănăstire a marelui Ștefan, este prototip al stilului moldovenesc în arhitectura bisericească. Focar de cultură, ea a fost centru de lumină, prin școlile ei și adăpost al meșterilor în artele scrisului frumos, prelucrării metalelor de preț, broderiei, picturii, sculpturii s.a. Nici o mănăstire de pe pământul patriei noastre nu păstrează, ca Putna, atâtea lucrări de artă bisericească. Aceste comori de artă sunt prețuite în toată lumea” a spus IPS Părinte Pimen în cuvântul de învățătură.

11 clopote în greutate totată de 11 tone

La finalul Sfintei Liturghii, după rugăciunea de dezlegare citită de IPS Părinte Pimen, a avut loc slujba de sfințire a celor 11 noi clopote ale mănăstirii, care au putut fi auzite pentru prima dată de credincioșii prezenți. Cel mai mare clopot are 5200 kg, iar cel mai mic, 8 kg. Toate au fost turnate la Iaroslav,  lângă  Moscova. „Atunci când am gândit să facem clopote, i-am spus Înaltpreasfințitului Părinte Pimen că sunt de 9 tone sau de 11 tone, clopotar fiind Denis Latishev din Chișinău, Republica Moldova. Înaltpreasfinția Sa mi-a spus: «Nu fă rabat. Odată faci clopotele. Cu voia lui Dumnezeu, vor veni oameni care să ajute». Și ne-au ajutat. Am fost rugat de cei care au contribuit să nu le dau numele”, a menționat părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.

Fiecare clopot este închinat unui sfânt și poartă încrustată pe el icoana Adormirii  Maicii Domnului, icoana sfântului protector, stema Moldovei şi numele donatorilor. Împreună cu „Buga” şi „Siluanul”, clopotele istorice ale Putnei, mănăstirea are în prezent un total de 13 clopote, cu o simfonie aparte.

Toţi închinătorii prezenți la sărbătoarea Putnei au asistat apoi la un moment artistic alcătuit din  cântece patriotice şi versuri, închinate Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Elevii  Şcolii Gimnaziale de la Putna, purtând costume naţionale specifice Bucovinei, au primit aplauze pentru interpretare, la fel şi Corala „Sfântul Leontie de la Rădăuţi”. Lucia şi Oleg Sacaliuc, doi romani basarabeni, au încununat finalul sărbătorii, cântând la vioară „Balada” lui Ciprian Porumbescu.  În seara zilei de duminică, a avut loc la Mănăstirea Putna și lansarea cărții „Patericul Mare”, tradus din greaca veche de către părintele Constantin Coman, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București.

(Sursa: Ziarul Lumina)