Vladimir Ghika - model de om sfânt şi de român

"Un model de român, de om sfânt, care este ridicat la cinstea altarelor", aşa l-a numit pe Vladimir Ghika purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, Francisc Doboş, vorbind despre sărbătoarea beatificării sale, "un eveniment de credinţă foarte important" pentru Biserica Catolică din România, deopotrivă pentru romano-catolici şi greco-catolici.

Vladimir Ghika a fost primul preot român din vechiul Regat biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât şi în cel bizantin.

Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu a spus despre Ghika că a fost "un dar pentru familia sa şi pentru poporul român", în timp ce arhiepiscopul greco-catolic Mihai Frăţilă a declarat că, prin mărturia vieţii acestuia, se demonstrează că "omenia" nu e ficţiune.

Robu a mai spus că Vladimir Ghika ar face astăzi un apel de întoarcere la credinţă şi ar îndemna bisericile să aibă curajul unui dialog deschis.

Vladimir Ghika s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol, în familia de principi care a dat Moldovei şi Valahiei zece domnitori. A fost botezat şi miruit în Biserica Ortodoxă.

În anul 1878 este trimis la şcoală în Franţa, la Toulouse, şi lăsat în grija unei familii protestante în ceea ce priveşte educaţia şi practica religioasă, deoarece în zonă nu exista nici o biserică ortodoxă. Va urma apoi la Paris Facultatea de Ştiinţe Politice şi în paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie şi drept.

Ajunge apoi la Roma unde studiază filosofie şi teologie la Colegiul dominican Sfântul Toma, iar 1902 intră oficial în Biserica Catolică şi va lucra toată viaţa în favoarea unităţii bisericii.

A pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci

Este mereu gata să pună în practică idealuri caritative fără precedent în România: le-a adus la Bucureşti pe surorile Sfântului Vicenţiu de Paul şi cu ele a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci, a creat un serviciu de ambulanţe pentru victimele Răscoalei din 1907 şi a îngrijit soldaţii bolnavi în timpul Războiului din Balcani, ca şi în Primul Război Mondial.

La 7 octombrie 1923 a primit taina sfintei preoţii prin mâinile cardinalului de Paris, unde a slujit în primii ani, pentru străini şi marginalizaţi.

Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, Vladimir Ghika a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât şi în cel bizantin.

Începând din 1939, când a venit în România, a slujit în Bucureşti, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă.

Rămâne în România chiar şi după 1947, când ştia că se apropie vremuri de suferinţă pentru compatrioţii săi. Pentru că a susţinut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România, a fost arestat în 1952 şi condamnat un an mai târziu. După un an în care le-a alinat suferinţa celor din închisoare, a murit la Jilava pe data de 16 mai 1954.

Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Vladimir Ghika pe 27 martie 2013

Procesul informativ în vederea beatificării şi canonizării a început în 2002. Dosarul complet a fost înaintat la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor pe 2 februarie 2012. Pe baza acestuia, după ce a avut părerea unanim favorabilă a teologilor şi a cardinalilor, Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Vladimir Ghika pe 27 martie 2013, făcând posibilă beatificarea lui pe 31 august 2013.

Preotul Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare şi canonizare a monseniorului Vladimir Ghika, a explicat că beatificarea, prin care se acordă titlul de "Fericit", este ultima fază înaintea canonizării prin care un om devine "Sfânt".

El a precizat că pentru beatificarea lui Vladimir Ghika se putea merge atât pe calea sfinţeniei, cât şi pe calea martiriului.

"S-a ales aceasta din urmă, Vladimir Ghika fiind ucis în mod indirect, pentru credinţa sa în Cristos", a declarat preotul Ungureanu, precizând că monseniorul spunea frecvent că "lucrurile mari nu le facem noi, deşi se fac prin noi".

Pot trece însă foarte mulţi ani până la canonizare, întrucât trebuie să se facă dovada că, în acest interval, că cel care trebuie canonizat a mijlocit un miracol.

"Este vorba de un miracol din punct de vedere medical, după invocarea cererii de ajutor. Adică o persoană vine şi povesteşte cum, rugându-se acestuia, s-a vindecat, după care sunt chemaţi medicii care să spună că nu pot explica acest fapt. În cazul minunilor, se cere medicilor să spună că miracolul vindecării nu este explicabil. După aceea, cazul este analizat de teologi şi abia dacă teologii sunt de acord că a fost vorba de un miracol, se poate trece la procesul de canonizare", a spus părintele Ungureanu.

Beatificarea lui Vladimir Ghika a adus împreună peste 8.000 de oameni

Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika a adus împreună, la Bucureşti, în spaţiul Romexpo, ce a luat înfăţişarea unei biserici, peste 8.000 de oameni, printre care înalţi prelaţi, credincioşi veniţi inclusiv din SUA şi Liban, politicieni şi oameni de cultură din România.

Credincioşii au început să umple Pavilionul Central de la Romexpo cu mai bine de o oră înainte ca ceremonia de beatificare a monseniorului Ghika să înceapă.

Unii, veniţi din provincie, purtau costume populare, alţii, steaguri ale României. Cei care soseau îşi exprimau emoţia şi bucuria de a participa la un astfel de eveniment.

"Am venit de la Bacău. Este cel mai important eveniment din viaţa mea. Am copiii în Bucureşti şi mi-a fost la îndemână să stau câteva zile în Capitală", a spus o femeie.

O alta, venită din zona Moldovei, din comuna Focuri, din Iaşi, care a plecat de acasă încă de vineri dimineaţă, a declarat că şi-a dorit neapărat să participe la acest eveniment care este "o bucurie imensă".

Întrebată de ce a venit la beatificare, o femeie din Bucureşti a răspuns că "este o curiozitate, o noutate". "În plus, când am auzit la TV cuvântul 'sfinţenie', m-a făcut să cred că se schimbă lumea", a adăugat aceasta cu ironie.

Tot din timp au venit şi oamenii politici, între care foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

De asemenea, au fost prezenţi foştii premieri Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu, însoţiţi de soţii, Victor Ciorbea, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun Bogdan Tătaru-Cazaban, Theodor Paleologu, primarul Sectorului 1 Andrei Chiliman şi primarul Sectorului 2 Neculai Onţanu.

Neagu Djuvara, care a fost cununat de Vladimir Ghika, academicienii Eugen Simion, Constantin Bălăceanu-Stolnici şi Dan Berindei şi scriitorul Stelian Tănase au putut fi văzuţi de asemenea la ceremonie.

Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul, alături de celelate culte religioase.

Printre cei peste 200 de preoţi prezenţi, a fost şi cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, succesorul celui care i-a înmânat lui Vladimir Ghika taina sfintei preoţii în urmă cu aproape 90 de ani.

În momentul începerii liturghiei, oficiate de Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Sfântul Scaun, în sală s-a lăsat o linişte deplină.

Participanţii la ceremonie se ridicau cu toţii pentru a marca unele momente, rosteau rugăciunile şi intonau cântecele religioase alături de prelaţi, mulţi rugându-se chiar în genunchi. Atmosfera a fost astfel ca cea dintr-o catedrală, la o slujbă religioasă, dar şi la o mare sărbătoare.

Între primele momente din ceremonie a fost citirea de către Angelo Amato a scrisorii apostolice prin care Papa Francisc I a aprobat beatificarea lui Vladimir Ghika, acordându-i titlul de "Fericit". După aceasta, mulţimea a cântat un nou imn, al Fericitului Vladimir Ghika, a rostit o nouă rugăciune, dedicată monseniorului, şi a ascultat predica pregătită de Angelo Amato în care a fost evocată viaţa principelui român devenit preot catolic şi martir pentru credinţă în închisoarea comunistă.

Câteva zeci de credincioşi au fost şi împărtăşiţi de mai mulţi preoţi în cadrul ceremoniei.

La final, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu le-a mulţumit celor prezenţi, printre care peste 30 de membri ai familiei Ghica care s-au aflat în sală alături de credincioşi veniţi din mai multe ţări din Europa, dar şi din SUA şi Liban. Mulţumirile lui Ioan Robu s-au îndreptat şi către postulatorii care au lucrat ani de zile pentru finalizarea dosarului pentru beatificare.

În perimetrul Romexpo nu au putut fi văzuţi cerşetori în timpul evenimentului, de buna desfăşurare a căruia s-au ocupat şi foarte mulţi voluntari, majoritatea foarte tineri.

Din momentul beatificării, Vladimir Ghika poate fi venerat public de credincioşii catolici, atât romano-catolici, cât şi greco-catolici, având şi o zi în care va fi celebrat liturgic - 16 mai, ziua morţii sale.