sâmbătă, 18 aug 2012 - Anul XVII, nr. 192 (5097)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9297 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6851 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   2 imagini |   ø fişiere video

Pilda datornicului nemilostiv

Bunătatea şi dreptatea lui Dumnezeu

 

 

Duminica a XI-a după Rusalii

Din Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii înţelegem că Dumnezeu este în acelaşi timp milostiv şi drept. Când ne pocăim şi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv şi iertător. Când noi însă nesocotim bunătatea Lui, şi, în mod viclean şi egoist, doar profităm de ea, dar la rândul nostru nu arătăm bunătate faţă de semenii noştri, adică nesocotim iertarea Lui şi nu o facem roditoare faţă de oameni, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră şi a celor asemenea nouă. Deci, Dumnezeu este milostiv, dar şi drept, iertător, dar şi îndreptător, în înţelesul că nu trece cu vederea păcatul, ci cheamă la pocăinţa spre îndreptare. Astfel, Dumnezeu Cel milostiv şi iertător îl responsabilizează pe omul nemilostiv şi neiertător, aducându-i aminte cât de mult pierde spiritual dacă nu este şi el iertător asemenea lui Dumnezeu. Toţi oamenii sunt creaţi după chipul lui Dumnezeu, dar la asemănarea cu Dumnezeu ajung numai cei ce trăiesc în comuniune cu El şi împlinesc voia Lui, adică numai sfinţii. Prin urmare, omul care nu iartă altora greşelile lor nu poate dobândi sfinţenia care vine de la Dumnezeu. Atât de mult ne asemănăm cu Dumnezeu câtă iubire sfântă şi milostivă adunăm în sufletul nostru, prin pocăinţă şi iertare, prin rugăciune şi prin fapte bune.Oamenii sfinţi sunt milostivi ca Dumnezeu Cel milostiv, sunt iertători ca Dumnezeu Cel iertător, însă ei sunt şi drepţi sau îndreptători ai altora, precum şi Dumnezeu este drept şi îndreptător al celor ce rătăcesc sau greşesc, cu voie sau fără voie.Biserica a primit de la Hristos Însuşi porunca iertării greşelilor oamenilor

Deşi nu este uşor ca omul să-l ierte din toată inima pe cel care-i greşeşte, totuşi, Sfinţii Părinţi învaţă că această poruncă a iertării aproapelui este mai uşor de împlinit decât altele. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Toată datoria ce o avem noi faţă de Dumnezeu n-o putem plăti oricât ne-am strădui. De aceea Dumnezeu ne-a dat o cale uşoară şi lesnicioasă pentru plata datoriei, în stare să şteargă toate datoriile noastre, iar această cale este aceea a iertării greşelilor celor ce ne greşesc, a neţinerii de minte a răului ce ni l-au făcut alţii".4

 

Iertare divină şi responsabilizare umană

Prin urmare, când nu putem ierta semenilor noştri greşelile lor, trebuie, mai întâi, să ne rugăm pentru ei, deoarece foarte adesea vrajba între oameni vine şi din lucrarea diavolului care tulbură sufletul oamenilor.

"Ó diábolos"în limba greacă înseamnă cel ce dezbină, cel ce desparte, cel ce asupreşte şi tulbură viaţa oamenilor şi relaţiile dintre ei. Adesea, el învrăjbeşte membrii familiei, vecinii şi prietenii şi îi împiedică să facă împreună o lucrare folositoare. Înţelegem, aşadar, că iertarea sinceră a greşelilor altora presupune o modelare a sufletului nostru după iubirea milostivă a Domnului nostru Iisus Hristos. În acest sens, trebuie să ne rugăm ca Hristos Domnul prin harul Duhului Sfânt să ne curăţească de toată întinăciunea şi de toată răutatea. Să-I cerem Lui să ne dăruiască puterea sau virtutea de a ierta pe alţii aşa cum Dumnezeu ne iartă pe noi. Dacă uneori, printr-o pedagogie divină, se întâmplă chiar să săvârşim şi noi tocmai păcatele pentru care am judecat pe alţii, trebuie să înţelegem din aceasta că e mai bine să ne rugăm lui Dumnezeu pentru semenii noştri ca să se ridice din păcate, decât să-i judecăm considerându-ne superiori lor, adică fără greşeli.

În concluzie, putem constata că Evanghelia acestei duminici este una a iertării, dar şi una a responsabilizării, o Evanghelie a milostivirii, dar şi a dreptăţii, o Evanghelie în care Dumnezeu, deşi este milostiv şi îndelung răbdător, totuşi nu trece cu vederea nerecunoştinţa noastră pentru iertarea primită de la El, adică nu este nepăsător când vede insensibilitatea noastră faţă de iubirea Lui milostivă şi iertătoare. De ce? Pentru că El nu voieşte ca iubirea Lui să se oprească la noi, ci doreşte ca iubirea Lui să ajungă prin noi la alţii, ca noi să devenim asemenea lui Dumnezeu Cel milostiv şi iertător.Evanghelia ne îndeamnă, aşadar, să înmulţim binele, nu să-l limităm. Iar făcând aceasta, creştem duhovniceşte şi ne sfinţim, adică devenim cu adevărat oameni ai lui Dumnezeu, întrucât iubirea Lui milostivă se arată altora prin noi, când iertăm şi noi altora greşelile lor.

Să ne gândim mereu că iertarea noastră din partea lui Dumnezeu este condiţionată de iertarea greşelilor semenilor noştri de către noi. Dumnezeu voieşte ca noi să fim milostivi, să fim răbdători şi iertători, iar când iubirea milostivă şi iertătoare devine lumina vieţii noastre, atunci se schimbă în bine şi relaţiile între oameni. Astfel se opreşte violenţa, se stinge ura, se înlocuieşte răutatea cu bunătatea şi se schimbă "iadul" vieţii noastre în "bucurie a raiului", prin luminarea minţii şi a inimii noastre încă din viaţa aceasta pământească.

Să ne rugăm lui Dumnezeu ca să ne dăruiască puterea de a ierta greşelile semenilor noştri, gândindu-ne cât de mari sunt greşelile noastre pe care ni le iartă El, în timp ce noi nu suntem în stare să iertăm nici greşelile mici ale semenilor noştri. Având lumina Evangheliei de azi adunată în sufletele noastre, să ne rugăm lui Dumnezeu Tatăl zicând:"Şi ne iartă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean" (Matei 6, 12-13). Amin!

 

Note:
1 Sfântul Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 4, Ed. Pelerinul român, Oradea, 1998, p. 301.
2 Ibidem, Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1997, p. 74.
3 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia românească, vol. II, Cuvânt Ascetic, 42, E.I.B.M.O., Bucureşti, 2008, p. 60.
4 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXI, III, în col. PSB, vol. 23, Bucuresti, E.I.B.M.B.O.R., 1994, p. 709.

(fragment din predica † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bunătatea şi dreptatea lui Dumnezeu.
 Vizualizări articol: 1258 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Bunătatea şi dreptatea lui Dumnezeu0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   * trimis de
(18 aug 2012, 11:17:26
În CE şi CINE să crezi dacă-ţi pierzi credinţa ?
În CE şi la CINE să te rogi …să nu o pierzi ?
De CE şi pentru CINE să practicăm pocăinaţa ?
În toate câte sunt şi se întâmplă ..CE SĂ CREZI ?

Mereu aceleaşi greşeli comise …ca întâia oară
Întrebarea-i:crezi ÎN D-zeu sau PE Dumnezeu ?
La ce se referă Biblia când spune : COMOARĂ?
† Crucea de pe copertă e doar un imprimeu ? †

******************************

Poţi avea conştiinţa curată doar dacă ai memorie proastă
Vezi doar obstacole fiindcă ai pierdut din vedere scopul
Azi nu mai vine nimeni să-ţi facă soaţă …dintr-o coastă
Ce-ar fi să-ţi mai hrăneşti şi sufletul,..nu doar corpul ?!?!
2.   Popi securistii.... trimis de
(18 aug 2012, 12:57:00
PREASFIINTIA SA MANELISTUL DANIEL NE INVATA LUCRURI CARE EL SI CLICA LUI NU LE FACE.....RELIGIA ESTE O FORMA PT. UNI DE A FACE BANI USOR SI RELIGIA A LUAT FIINTA CAND PRIMUL EXCROC A INTALNIT PRIMUL PROST...........
3.   6,6(6) meleoane de dinari : 30 arginți = ? pochi trimis de
(18 aug 2012, 13:50:50
Tulai Doamne, că mândru-i! Mândră corabia și meșter cârmaciu’!
Când îl vezi așa țâfliș, camuflat în sa(u)tană albă, zici că nici usturoi n-a păpat nici gura nu-I miroase a erezie pecuniară.
Când îl cercetezi mai cu de-amănuntul, așe cum îl arată lanțurile alea de cocalar neam-prost și cu mitra aia de seamănă c-o oliță de noapte, mai că-ți vine să te faci musulman.
Dar când simți cât de strâmbă îi e este apucătura, cât de piezișă privirea, mieroasă vorba, împietrită inima, neîndestulat pântecul și cu iubirea de arginți sticlind malefic în ochi, cu spontaneitate trăiești un imbold subit, așa, de a-ți face viză de domiciliu în Tibet.
-------
Hai Sictir, tovarășe general DaniEL. Las-o mai moale cu abureala că au mai citit și alții Scripturile!
3.1  RE: 6,6(6) meleoane de dinari : 30 arginți = ? pochi trimis de
(18 aug 2012, 15:11:30
adicălea ce ...matale(-l) suspectezi
că preafericitu-i umbrit de nefericire ?
sau ... bunele intenţii nu (i) le crezi ?!
oare care i-o fi principala îndeletnicire ?

io zic că-l roade grija de neamu' rromanesc
că nu-i desluşim vorbele (la 1 leu bucata )
că popii-ntre ei prea crunt se duşmănesc
că nu le-nţelegem pe deplin Judecata

că sutana-i ţine colesterolu-n frâu
şi-aceeaşi sutană buzunaru-i maschează
c-agheazma nu-neacă a robului desfrâu
d-aia DOAR pe bani el cunună şi botează !

3.2  RE: 6,6(6) meleoane de dinari : 30 arginți = ? pochi trimis de
(18 aug 2012, 15:43:40
Nu că-l suspectez ci AM CERTITUDINEA că somnul îi este tulburat de coșmarurile existențiale ale dobândirii exponențiale a dinarului.
Cât despre liota clericală ce a ajuns să căpușeze eclesia iar am CERTITUDINEA că sunt acei FALȘI PROOROCI profețiți în ancestralele scripturi.
Altminteri nu îți explici cum bunătatea, milostenia, iertarea, iubirea și toleranța înscrise în LEGE au fost înlocuite cu comportamentul amoral al majorității purtătorilor de satane.
Omuleții au ajuns să-și închipuie că sunt favorizați de Cineva sau de Ceva, motiv pentru care calcă în picioare ABSOLUT tot ce reprezintă normă religioasă de comportament sacerdotal și social.
Tipii, în înfumurarea lor deșănțată și iluzorie au ajuns să considere Dumnezeul ca un fel de sales-manager iar învățătura propovăduită fiind valabilă doar pentru populime; nu-i nimic, zilele nu intră în sac și or să aibă suficiente motive să cugete la pilda neguțătorilor templieri cu aplicabilitate extinsă asupra tuturor deșertăciunilor telurice.
Lasă-i să adune averi, galbeni, păduri, pământuri, limuzine, să facă burdihanul gros și osânza așijderea! Că doar așa își vor binemerita nefericirea grijilor argintate.
Lasă-i să-i sufoce înfumurarea de a fi egalul, sau dacă nu chiar, superiorul ELU-lui.
3.3  RE: 6,6(6) meleoane de dinari : 30 arginți = ? pochi trimis de
(18 aug 2012, 15:56:22
Băgat cu plugu' ADÂNC păcat
de oameni duşi cu sorcova-nconjurat
uitându-şi forma de "bugetar "
de PROFIT orbit şi fermecat
speră să-l/i credem ... în zadar !
(martor mi-e Domnu' c-am încercat )

indivizi fărădelege ...impun LEGI
impun "dragoste frăţească"...de fraţi vitregi
exhaustivi,penibili printr-al lor dezgust
'ş-aruncă-n jur privirea deparcă-s regi
deparcă doar ei merg pe drumul Domnului îngust
(repet : am încercat să-i cred,mă-nţelegi ?)
****
cu-a lor cămaşă-nbuibată-n păcat
îmi spune mie : te iert , marca banu' !
cum , dacă sar cu banu' sunt iertat ?
şi-atunci ,CUM VA FI IERTAT ...SĂRMANU' ?

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei