Postul, merinde de viaţă veşnică

Postul recomandat de Biserică presupune abţinerea de la produsele animaliere. În funcţie de evlavie şi râvnă, unii nu mănâncă decât o dată în zi, fără ulei sau doar crudităţi. Mulţi sfinţi au făcut astfel şi exemplul lor este urmat de cei care pot. Trebuie însă avut în vedere faptul că postul şi asceza în general nu sunt nişte metode de sinucidere, ci de "mortificare", adică de omorâre a păcatului din natura umană pentru a reveni la starea paradisiacă. Regula moderaţiei se aplică şi în acest caz.

Mântuitorul Iisus Hristos recomandă ca în timpul postului faţa să fie spălată şi luminoasă (Mt. 6, 16-18). Renunţând la nutrienţii lumeşti, omul se hrăneşte cu mai multă hrană duhovnicească. Intrând într-o biserică veche, pe măsură ce avansăm spre altar, ferestrele devin din ce în ce mai mici, iar lumina naturală este înlocuită treptat de iluminarea interioară. Tot aşa şi prin post, mâncarea trupească deficitară este suplinită de hrana duhovnicească şi bucuria sfântă. Astfel că cel ce posteşte nu poate fi decât curat şi luminat la faţă, urmând cuvântului Sfântului Apostol Pavel, care spune: "Bucuraţi-vă pururi!" (I Tes. 5, 16). Nici nu se poate altfel, căci creştinul vede şi primeşte marea iubire de oameni a lui Dumnezeu care Se împărtăşeşte şi desăvârşeşte pe cei care Îl caută.

Postul are şi raţiuni sanogene, menite să promoveze sănătatea. Alimentele de origine animală sunt consistente şi foarte necesare în perioade de creştere, dezvoltare sau refacere trupească. Însă consumul lor în cantităţi mari şi pe perioade lungi de timp duce la boli variate ca obezitate, afecţiuni cardiovasculare, diferite tipuri de cancer. Astfel, un stil de viaţă echilibrat ca cel recomandat de Biserică poate preveni multe regimuri şi interdicţii ulterioare prescrise de doctor, unele dintre ele fiind mult mai severe. De asemenea, hrana bogată în produse vegetale este mult mai sănătoasă, iar medicii accentuează frecvent aceasta.

În timpul postului, sunt anumite zile marcate în calendar în care se mănâncă peşte. Carnea de peşte, cu multiplele ei beneficii medicale, conţine foarte multe grăsimi ce intră în structura creierului uman. Astfel, deşi trupul slăbeşte în timpul postului, creierul este hrănit mai bine, devenind capabil de o înţelegere mai profundă a vieţii duhovniceşti.

Fiind o perioadă de rugăciune mai intensă, în post ne rugăm şi ne amintim mai des de cei adormiţi. De aceea se face colivă în pomenirea lor. Aceasta are trei ingrediente principale. Bobul de grâu este simbol al morţii şi al învierii. Miezul de nucă reprezintă înţelesurile duhovniceşti înalte, fiind în acelaşi timp şi un bun hrănitor al creierului. Şi amestecate cu zahăr şi împodobite cu bomboane, coliva reprezintă o pregustare dulce a Împărăţiei cereşti.

Pentru multele sale beneficii medicale, este recomandat să se consume un pahar, maxim două de vin pe zi. Însă în timpul postului ne abţinem şi de la vin, el consumându-se doar sâmbăta, duminica şi în zilele mai speciale.

Postul este o perioadă de împărtăşire mai deasă. Legată indisolubil de Taina Sfintei Spovedanii ca prefigurare a Judecăţii de Apoi, Taina Sfintei Împărtăşanii reprezintă pregustarea ospăţului din Împărăţia lui Dumnezeu. Deşi creştinul este dator să se împărtăşească la fiecare Sfântă Liturghie (cf. Canonului 9 Apostolic), credinciosul trebuie să se sârguiască şi să se pregătească pentru împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului măcar în timpul postului. Deci postul este o perioadă în care gustăm mai des din "merindele" pentru viaţa veşnică.

(Alexandru ULEA)