Pluguşorul este un străvechi obicei agrar, care se practică şi azi, mai cu seamă în Moldova. Îmbrăcaţi în haine groase, cu căciuli împodobite cu panglici colorate şi ţinând în mâini bice şi clopoţei, în ajunul sau chiar în ziua de Anul Nou, ceata de urători, formată din doi până la zece băieţi sau bărbaţi pornesc să colinde pe la rude şi vecini.

Unii poartă cu ei şi un buhai, un instrument specific făcut dintr-o putinică de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o şuviţă de păr de cal. Trasă printre degete, aceasta din urmă produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. După urările de rigoare, gospodinele îi răsplătesc cu mere, covrigi, nuci sau bani.

Vorbind despre aratul pământului cu 12 boi, despre semănatul grâului, seceratul şi măcinatul lui, ca şi despre frumoasa morăriţă, Pluguşorul nostru este colindul cu rugăciunea de ocrotire a semănătorilor din câmp.

Pluguşorul este una dintre datinile cele mai vechi şi mai frumoase, ce s-a păstrat şi se păstrează până în ziua de azi, la poporul român.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pluguşorul la români.

Comentarii