Cezar STRATON

Kundera(Milan). Citate. 1. Orice am spune despre iubire, nu am spune decât că iubirea e ceva esențial, care ne transformă viața în destin. 2. Dragostea nu se manifestă prin dorința de a face dragoste (această dorință se manifestă la un număr nesfârşit de femei), ci prin dorința somnului în doi (dorință ce se referă la o singură femeie). 3. Bărbații care aleargă după multe femei pot fi împărțiţi, cu uşurință, în două categorii. Unii caută la toate femeile propriul lor vis - ideea lor, subiectivă, despre femeie. Ceilalţi sunt mânaţi de dorinţa de a pune stapânire pe infinita diversitate a lumii feminine obiective. 4. Viața erotică a bărbatului începe cu o excitaţie lipsită de voluptate şi sfârșeşte cu o voluptate lipsită de excitaţie.

5. Orice relație de dragoste se întemeiază pe nişte convenții nescrise, pe care partenerii le stabilesc inconștient din primele lor săptămâni. 6. Mă gândesc la tinerețea pe care am trăit-o în Cehoslovacia. Scăpați de seducţia de primă instanţă a comunismului, simţeam fiecare pas mărunt îndreptat împotriva doctrinei oficiale drept un act de curaj. Protestam împotriva persecuţiei credincioşilor, apăram arta modernă proscrisă, contestam tâmpenia propagandei, criticam dependența noastră faţă de Rusia. Făcând toate acestea, riscam ceva, nu mare lucru, dar riscam totuşi, iar acest pericol (mic) ne dădea o plăcută satisfacţie morală. Într-o zi, mi-a venit o idee cumplită: nu cumva memoriile noastre erau dictate nu de o libertate interioară, nu de curaj, ci de dorința de a fi pe placul celuilalt tribunal care, din umbră, își pregătea deja, ședințele de judecată?

7. În februarie 1948, conducătorul comunist Klement Gottwald apărea în balconul unui palat baroc din Praga pentru a le ţine un discurs sutelor de mii de cetăţeni adunaţi în Piaţa Oraşului Vechi. Era momentul unei mari cotituri în istoria Cehiei. Un moment fatidic, cum nu întâlnim decât unul sau două într-un mileniu. Gottwald apărea flancat de tovarășii săi, în imediata-i apropiere aflându-se Clementis. Ningea, se lăsase frigul şi Gottwald avea capul descoperit. Grijuliu, Clementis şi-a scos căciula de blană şi a pus-o pe capul lui Gottwald. Secţia de propagandă a reprodus în sute de mii de exemplare fotografia balconului din care Gottwald, cu căciula de blană pe cap, înconjurat de tovarăşii săi, se adresează poporului. Pe acest balcon a început istoria Cehiei comuniste. Orice copil cunoștea această fotografie pe care o vedea în manualele şcolare, pe afişe sau în muzee. Patru ani mai târziu, Clementis a fost acuzat de trădare şi spânzurat. Secţia de propagandă l-a şters imediat din istorie şi, bineînţeles, din toate fotografiile. De atunci, Gottwald apare singur pe balcon. Acolo unde odinioară se afla Clementis, nu se mai vede decât zidul golaş al palatului baroc. Din Clementis n-a mai rămas decât căciula de blană pe capul lui Gottwald.

8. Dorinţa de a trăi în Paradis este dorinţa omului de a nu fi om. 9. Unii vor să-şi asigure viitorul crezând că-şi pot schimba trecutul. 10. Nu necesitatea, ci întâmplătorul e plin de farmec. Pentru ca o iubire să rămână de neuitat, trebuie să fie o pură întâmplare. 11. Misoginul nu dispreţuieşte femeile. Misoginului îi displace feminitatea. La o femeie, adoratorul venerează feminitatea, în vreme ce misoginul preferă întotdeauna femeile în locul feminităţii. 12. Dacă eşti lovit de ura celorlalţi, dacă eşti acuzat, sfâşiat de gloată, te poţi aştepta la două reacții din partea celor care te cunosc: unii se vor alătura gloatei, ceilalţi, discreți, se vor preface că nu ştiu nimic, că nu au auzit nimic, încât ai putea continua să-i întâlnești şi să vorbeşti cu ei. Această a doua categorie, discretă, delicată, o formează prietenii. ”Prietenii”... în sensul modern al cuvântului. 13. Iubirile sunt ca imperiile: dacă piere ideea pe care au fost întemeiate, pier şi ele o dată cu ea.

14. În fața sentimentelor rămânem dezarmați, pentru că ele există şi atât! Nu le putem în niciun fel cenzura. Putem regreta gesturi, fraze, dar nu şi sentimente. Asupra lor nu avem nicio putere. 15. Fix în mijlocul Pragăi, în Piaţa Wenceslas, un tip vomita - în vremea comunismului -  violent. Un alt tip se apropie, se uită la el, dă din cap şi spune: "Știu exact ce vrei să zici"... 16. Contactul corporal intim, absența de secret personal, fuziunea salivelor nu aparţin exclusiv erotismului adult, toate există și în relația mamă-sugar, relație care este paradisul originar al tuturor plăcerilor fizice.

Sadoveanu (Mihail). Citez: ”– Cred că l-ați cunoscut pe Mihail Sadoveanu. Sunteți bun să-i faceți portretul? – Să vă relatez câteva scene autentice: 1) În fastuoasa casă, fostă a lui Richard Franasovici, din strada Pitar-Moș, confiscată de comuniști, marele Sadoveanu, - oportunistul perfect! – devenit președinte al prezidiului Marii Adunări Naționale, primește un ziarist occidental, căruia îi acordă un interviu. Li se servește un uriaș platou cu sandvișuri de tot felul. Sadoveanu le mănâncă, hulpav, pe toate, minus unu! Pe acesta, ultimul, îl rupe în două și-i întinde gazetarului o jumătate, grăind: vezi, sunt comunist, împart frățește tot ce am. 2). A tradus din Psalmi, cu ajutorul unui bun ebraist, evreul Moses Duff. S-au împrietenit. Duff îi dă de înțeles că, după părerea lui, ”artistul nu trebuie să se vândă”. Sadoveanu îi mărturisește: ”Ce vrei, ce vrei, ce nu face omul pentru o pâine?”. ”Da, Coane Mihai, zice, timid, evreul Duff, da... pentru o pâine, da – n-are încotro, omul – dar nu se vinde, ca matale, doar pentru o felie de cozonac” (N. Steinhard, ”Convorbiri cu Zaharia Sângeorzan”) Încornorați. ”Pe soți îi cunosc bine, vă dați seama, de când le tot suflu soțiile. Cu cât sunt mai încornorați, cu atât au mai multă încredere! Chiar dacă te găsesc gol, în pat cu doamna lor, dacă ea susține că ai încercat s-o violezi, ei te dau afară în șuturi și-n scandal. Altfel, e mișto credulitatea. E reconfortantă: în unele cazuri, îți spui că omul nu-i chiar atât de rău, de vreme ce ajunge o privire angelică a consoartei sale pentru a-l face să înghită gogoși mari cât coapsa lui Brigitte Bardot!” (San-Antonio, ”Splină în suc propriu”)

Anunț.”Firmă serioasă angajează cuplu pentru filme adulți. Nu cerem experiență, domnul va juca rolul pescarului veșnic plecat de acasă.”  

Constatare.În perioada asta de carantină am constatat că până și nasturii de la pantaloni au început să păstreze... distanța socială!

Sonet.”That god forbid, that made me first your slave”. ”Ferească zeul, care sclav m-a pus,/La ce plăceri te dai să mă gândesc,/La cât de mult petreci să vreau răspuns,/Când eu, vasal fiind, doar te servesc./O, sufăr dar, mereu în slujba ta,/Absenței tale prizonier fiind;/Eu lovituri învăț a îndura/Fără să te acuz că m-ai rănit./Fii unde vrei; tu ai puteri depline/Propriul tău timp să ți-l administrezi/Precum dorești; tot ție-ți aparține/Chiar și de-o crimă să te grațiezi./Eu doar aștept, iar așteptarea-i grea,/Nu-ți critic pofta eu, bună sau rea.” (Sonetul LVIII, de marele Will...)