TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
marţi, 3 nov 2020 - Anul XXV, nr. 259 (7564)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9259 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0492 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

De-ale gurii & gâtlejului (și nu numai) (2): Cartofi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Regim. ”Pentru a-și proteja sănătatea, Fidel Castro avea propriile ferme zootehnice, de legume și de fructe. Deoarece se temea de otrăvire, mâncarea și băutura lui Fidel erau sever controlate. În ferma sa zootehnică avea o vacă preferată, Ubre Blanca. Când pleca în călătorii externe, patul lui Fidel era demontat și expediat la destinația respectivă. Ca orice alt dictator, Fidel Castro dispunea de o sosie – Silvino Álvarez – fără barbă și de statură mai scundă. Această sosie a fost folosită în special în 1983 și 1992, când Fidel fusese grav bolnav. În 1992 fusese diagnosticat cu cancer la stomac. După tratamente severe și respectarea unei anumite diete alimentare, Fidel își revine și reapare în public.” (J. R. Sanchez)

Cartofi. Cartoful este una dintre legumele cu cele mai multe substanțe nutritive. De exemplu, un cartof de mărime medie conține 45% din doza zilnică recomandată de vitamina C, este bogat în vitamina B6, fibre și multe alte minerale și vitamine și reprezintă cea mai bună și ieftină sursă de potasiu - un cartof are mai mult potasiu decât o banană, o roșie, o porție de broccoli sau o portocală. Fiecare om de pe planetă consumă în jur de 33 de kilograme de cartofi pe an. Excepție fac australienii, care în medie consumă 60 de kilograme pe an /cap de locuitor. În 1995 cartoful a devenit prima legumă crescută în spațiu, pe naveta Columbia. Incașii au fost primii care au cultivat cartoful, undeva prin anul 200 î.Hr., iar spaniolii au fost cei care l-au adus în Europa, în secolul al XVI-lea. La inceput, "exotica" legumă nu a fost acceptată atât de ușor de irlandezi și de englezi, pentru că nu era menționată în Biblie. Acum, până și Papa mai mănâncă, din când în când, cartofi prăjiți. În 1845 culturile de cartofi din Irlanda au fost distruse în întregime de un parazit, având consecințe extrem de grave asupra irlandezilor, cauzând moartea prin înfometare a peste un milion de oameni și ducând la imigrarea a peste un milion. Cartoful este o legumă extraordinară: oamenii ar putea supraviețui exclusiv cu o dietă bazată pe piure de cartofi cu lapte sau unt - pentru că singurele vitamine care-i lipsesc cartofului sunt A și D, conținute în lactate. Culturile de cartofi sunt printre cele mai prietenoase cu mediul înconjurător. Sunt ușor de crescut, nu necesită prea multă apă, îngrășământ sau alte chimicale pentru a se dezvolta armonios. China este cel mai mare producător de cartofi din lume. De asemenea, producția mondială anuală de cartofi este atât de mare, încât în fiecare an o autostradă cu patru benzi, plină ochi cu cartofi, ar putea înconjura planeta de 6 ori. Voi continua și acest articol cu inspiratele demersuri etimologice în temă ale profesorului Constantin Voinescu.

Zacuscă. Toamna e vremea când, în borcane, bidoane sau putini de brad, se rânduiesc, cu mult dichis culinar, felurite murături și zacuște. Scriban ne lămurește, în Dicționarul său din 1939, că rusescul za-kúska, format din za-kusitĭ, (pentru) a gusta, l-a dat în română pe zacuscă, iar Dicționarul de Sinonime îi găsește acestuia câteva potriviri semantice: aperitiv, gustare, mezelic. La rândul său DOOM2, relevându-i forma de feminin, fie că înseamnă gustare, fie că denumește sorturile preparatului culinar din vinete, gogoșari, ceapă etc., precizează că pluralul este zacuște, de la care, conform regulii, se formează genitivul singular, zacuștei. Am primit, la cazarea într-un hotel din Bulgaria, un Talon pentru zacuscă (Taлoн за закуска), pentru gustare, pentru micul dejun deci, în al cărui meniu n-a fost, în ciuda diversității sale, nici urmă de... zacuscă. Zice Leonida: Și al treilea, că se face și lege de murături. Zice Efimița: Cum lege de murături? Zice Leonida: Adicătele că nimini să nu mai aibă drept să-și plătească datoriile.

Iahnie. O mâncare de tot balcanică, nelipsită din meniurile celor mai multe restaurante, este, fără îndoială, iahnia de fasole cu ciolan. Cu fasolea, rostită pe la noi fasólă, fasúlă, fasúle, făsúle, păsúlă, făsúi, păsúi, au venit grecii: fasóli (φασόλι). Grăitoare este, la Marin Preda, scena prânzului de pe câmp, când Moromete rupse o bucată de mămăligă, luă din tigaie fasole și fără nicio grijă înghiți dumicatul (arzându-se! n.n.). Zaharia Stancu îi mută sensul spre ironie, spunând că unui logofăt, care nu avea buze, ...i se văd fasolele. Ciolanul a fost adus de vechii slavi (članŭ), neocolindu-l nici scriitorii: Care gată mai iute de mâncat, să arunce ciolanele... în capul cărui întârzie (Ioan Pop Reteganul). Creangă îl așază, figurat, într-o expresie populară: Eu mă las puțin, că mi-a trecut ciolan prin ciolan. Azi însă, cuvântul face carieră în sintagma lupta pentru ciolan. Triumful culinar al asocierii celor doi termeni se numește iahnie (yahni) și e revendicată de turci, care le-au pus-o pe masă mai întâi bulgarilor: iahnija. Zice Nicolae Filimon: Aduseră mai multe vase de cositor, pline de iahnii...

Pahar. Mai rar unitate de măsură de tot înșelătoare, precum paharul (maghiarul pohár). După ce dăm peste cap pahar după pahar, spre a împlini ceea ce numim chef (turcescul keyif), mărturisim cu feciorelnică inocență că „aseară am fost la un pahar de vin cu prietenii.” Împerecherea asta de vorbe, „un pahar de vin”, cuprinde atâta minciună, cât să încapă într-o grăitoare hiperbolă, dar și tâlc figurativ, cât să dea în metaforă. Căci, dacă înlocuim termenul cu sens propriu și (demi)sec, „vin”, cu altul cu încărcătură poetică, „vorbă”, înseamnă că, de fapt, aseară, am fost cu prietenii „la un pahar de vorbă.” Drept care, posesorul unui cazan pentru fabricat țuică, licoare ce tot cu paharul se bea, și-a înregistrat instalația sub denumirea de „Institutul de Dezvoltare a Vorbirii.”


 


 


 


 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De-ale gurii & gâtlejului (și nu numai) (2): Cartofi.
 Vizualizări articol: 1096 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
De-ale gurii & gâtlejului (și nu numai) (2): Cartofi5.053

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei