„Despre credit”

„Despre credit”

„Primăvara sau vara ţăranul se găsesce adesea în strâmtoare de bani; atunci aleargă la un cămătar şi îi vinde pe nimic vita de la casă. Un credit pe termin scurt nu-i folosesce, căci numai după recoltă şi după vândarea productelor sale, poate pune mâna pe bani. Negustoriul şi meseriaşul pot profita de un credit mai scurt, fiindcă afacerile lor se regulează mai repede, dar’ ţăranul n’are de cât o recoltă pe an. Camăta joacă la ţăran un mare rol ruinător, şi nici nu poate fi altfel, fiindcă creditul personal lipsesce cu totul. Prin înfiinţarea însoţirilor de credit se vor desfiinţa treptat lipitorile satelor, care au sărăcit şi sărăcesc comunele noastre”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 12, Suceava, Noemvre 1887.

Ştiri din Cernăuţi

„Ştirile răspândite de unele jurnale de peste hotare cum că oraşul Cernăuţi ar fi pătimit în urma bombardării din partea Ruşilor nu se confirmă. Au căzut asupra oraşului de tot numai 8 şrapnele, dintre care numai 3 au explodat, fără să fi produs daune mai mari şi fără să fi pricinuit victime de oameni. Ţintele obuzelor duşmanului erau bateriile noastre; asemenea, nu este adevărat că acestea ar fi fost postate pe piaţa principală a oraşului. Atât biserica Paraschivei, cât şi reşedinţa mitropolitană au fost scutite de obuzele Ruşilor”.

„Viaţa Nouă”, Anul III, nr. 146, Noiembrie 1914.