„Casele dela oraş şi casele dela sat”

„Legionarii ucraini din Bucovina”

„Dislocarea de trupe ucraine şi anume de legionari ucraini la Cernăuţi şi de aice până în sudul Bucovinei se credea din început a fi o măsură militară. Din purtarea acestora faţă de populaţiunea românească se poate însă înţelege că se urmăresc cu totul alte scopuri, şi anume nu mai puţin decât momirea pupulaţiunii româneşti de a cere unirea cu statul  ucrain, care e vorba să se înfiinţeze în Galiţia de ost. Deputaţii români din parlament, informaţi fiind asupra acestei uneltiri meschine, au intervenit cu stăruinţă pe lângă primministrul Haussarek, ca în cel mult trei zile legionarii ucraini să fie scoşi din Bucovina. Aşteptăm!”

 „Viaţa Nouă”, Suceava, Anul V, nr. 19, 20 Octomvrie 1918.   

„Casele dela oraş şi casele dela sat”

„E obicei moştenit din moşi-strămoşi, ca gospodinele satelor noastre să-şi cârpească şi văruiască pereţii caselor, pe dinlăuntru şi pe dinafară, de cel puţin trei ori pe an (de Paşti, de Rusalii şi de hram), încât ţi-i mai mare dragul să intri într-un sat. Dimpotrivă, la oraş, vezi case dărăpânate pe dinafară, nevăruite cu zecile de ani, cu coşuri ruinate şi hidoase, încât, când intri în Suceava parca’i intra pe urma unor proaspeţi năvălitori. Pentru numele lui Dumnezeu, iubite şi scumpe domnule Primar, nu se poate impune acestor locuitori să ia de pildă gospodinele din sate?”.

 „Suceava”, Anul II, nr. 42, Octombrie 1937.