TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
vineri, 26 nov 2010 - Anul XV, nr. 279 (4570)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9254 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1035 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Ion DRAGUSANUL

Ion DRĂGUŞANUL


Boian (IV)

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

BOIAN (IV).În decembrie 1886, un fecior din Boian cumpărase rachiu de la velniţa lui Fischer, cu gândul să-l treacă şi să-l vândă în România, dar a fost împuşcat de revizorul bucovinean Bacinschi[1].

În 1889, s-a construit, la Boian, şi o sinagogă.

În 1902, primar al Boianului era George VAIPAN, adjuncţi fiind Ioan Dascăl-Cuciurean şi Ignati Lazăr, iar secretar comunal, Soniewicki. George Vaipan fusese ales în locul fostului primar, Eugen Jenner[2]. Petrecerea poporală de duminică, 7/20 iulie 1902, s-a desfăşurat în ograda gospodarului Ioan alui Mihail Jurco[3]. Cu ocazia acestei petreceri, organizată de filiala Societăţii „Doamnele române”, au făcut donaţii: Rabinul din Boian, dl Friedman, prof. Dr. Botezat, preotul Vasile Lucan, Dimitrie Lucavieţchi, Sperling, Iftodi, Vasile Popoviciuc, George Paranici, S. Gottesman, farmacistul Gottesmann, A. Retter, Cwynarschi, Seidner, Dr. Feuerstein, S. Metsch, Kula, Tresser, Vlaicu, P. Costoris, G. Fedoreac, Ignatie Spatariu, Jemna, Luţia, Giurumia, S. Schachter şi gospodarii Eusebie Cozub, Mihai Boiciuc şi Teodor Lazor[4].

Cu ocazia unei colecte, în folosul Societăţii şcolare poporale „Dumbrava roşă” din Boian, făcută, în 1895, de „cassarul” Chiriac Cuciurean, au subscris Alexandru Feroreac, Ignatie alui Costică Spătariu, Gheorghi alui Ion Toma, Toader Axenciuc, Gheorghi alui Andri Cuciurean, Gheorghi Ţurcan, Dumitru Fiica, Ştefan Consariu, Vasile Cuciurean, Mihai Cuciurean, Ioan alui Ştefan Dârda, Ioan alui Alexandru Sfeclă, Anton Iacob, Toader Sfeclă, Vasile Calancea, Dumitru alui Ilipe Suprovici, Ioan Svarici, Emilian Vasilovici, Pentelei Badicel, Gheorghi alui Toader Cuciurean, Vasile alui Toader Gherasim, Petrea Pavel, Nicolai Halarievici, Mihai alui Andri Toma, Nicolai Calancia, precum şi preoţii auxiliari Emilian Vasiloschi şi Vasile Lucan[5].

Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[6], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor şi de la Vasile Cuciurean (52 ani în 1909), Reveca Porojni (32 ani în 1914), Marghiola Toma (44 ani în 1914), Ioana Boiciuc (48 ani în 1913), Maria a lui Ilie Iurcu (18 ani în 1914), Maria Pavel (17 ani în 1913), Nastasia Dârda (19 ani în 1914), Maria Boiciuc (33 ani în 1909), Margarita Toderaş (15 ani în 1911), Veronica Vicsici (13 ani în 1911), Petrachi Fedoreac (23 ani în 1914), Veronica Bortă (18 ani în 1914), Aniţa Caba (23 ani în 1912), Agripina a lui Gheorghe Iurco (36 ani în 1909), Todosia a lui Mihai Harasîm (34 ani în 1909), Ion a lui Vasile Costel (22 ani în 1909), Paraschiva Melnic (15 ani în 1913) şi Florica Ieremie (13 ani în 1912) din Boian.

„Conducerea şcoalei primare din Boian aduce cele mai vii mulţămiri d-lui comisar G. Băncescu, gerent comunal, care a cumpărat, în vremea aceasta de iarnă grea, haine călduroase şi le-a împărţit la 35 şcolari săraci”[7].

În timpul primului război mondial, Boianul a fost distrus în întregime, şi ca urmare a luptelor înverşunate, de pe linia Boian-Mahala-Rareancea-Toporăuţi, dar şi datorită vandalismelor provocate, începând cu 23 august 1914, când au intrat în Boian, de ostaşii ruşi, care au jefuit prăvăliile evreieşti, au profanat şi jefuit de odoare biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi au dat foc orăşelului. O mie de familii din Boian au fost deportate în Rusia, în regiunile Astrahan şi Saratov.

Planul de reconstrucţie a Boianului a fost întocmit de rabinul Izchak Friedmann, care a murit în timpul războiului.

În iulie 1941, după intrarea trupelor române în Boian, localnicii i-au îmbrâncit, în piaţa satului, pe cei 80 de evrei, care mai rămăseseră în localitate, toţi fiind ucişi de ostaşii români şi aruncaţi într-o groapă comună, unde au zăcut până în 1976, când osemintele nevinovaţilor martiri au fost strămutate la Stroieşti.



[1] REVISTA POLITICĂ, Anul 1, Nr. 16, 20, martie 1887, p. 4

[2] DEŞTEPTAREA, Nr. 44/1902, p. 3

[3] DEŞTEPTAREA, Nr. 51/1902, p. 3

[4] DEŞTEPTAREA, Nr. 55/1902, p. 3

[5] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 18/1895

[6] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940

[7] REVISTA POLITICĂ, nr. 19/1911, p. 8

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Boian (IV).
 Vizualizări articol: 756 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 1.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 1.5 din 2 voturi
Boian (IV)1.552

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei