Votul uninominal majoritar, propus de Traian Băsescu şi asupra căruia românii sunt chemaţi să se pronunţe în 25 noiembrie face ca partidele să nu mai poată participa la alegerile parlamentare cu liste, candidaţii urmând să îşi aleagă un colegiu pe care doresc să îl reprezinte în Legislativ.

Parlamentarii ar urma să fie aleşi precum primarii: cel care obţine în colegiul în care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine parlamentar.

În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu cumulează această majoritate absolută, primii doi clasaţi, în ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Într-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va întruni numărul cel mai mare de voturi.

În acest sistem, voturile exprimate în al doilea tur pentru candidatul care nu a obţinut mandat nu se redistribuie.

Delimitarea colegiilor s-ar putea face prin realizarea unui raport de 2 la unu între deputaţi şi senatori, astfel încât unui mandat de senator să îi corespundă două mandate de deputat, acest fapt făcând ca două “colegii de deputaţi” să poată trimite în Parlament un senator.

Prin introducerea votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, România va avea 120 de senatori şi 240 de deputaţi.

 

Sistemul actual

În prezent, deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale, pe bază de scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, precum şi pe bază de candidaturi independente. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru Senat această normă este de un senator la 160.000 de locuitori. Aceasta însemnă că fiecare 70.000 de locuitori sunt reprezentaţi în Parlament de un deputat, iar un senator este reprezentantul în Parlament al unui număr de 160.000 de locuitori.

Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de tip proporţional, pe baza de liste, şi are avantajul că asigură reprezentarea în Parlament a principalelor partide politice, cu condiţia ca acestea să fie sprijinite de mai mult de 5 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot.

Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este că populaţia trebuie să voteze liste si nu persoane, liste care sunt stabilite de partide după criterii mai mult sau mai puţin obiective.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Parlamentarii, aleşi ca şi primarii.

Comentarii