Închiderea gropii de gunoi temporare de la Suceava, cu fonduri norvegiene, exemplu de bune practici la nivel național

Un munte de gunoi, de aproximativ 450.000 metri cubi de deșeuri, a fost transformat într-un deal înverzit, cu sute de mesteceni albi plantați pe aleile ce-l înconjoară, cu sisteme avansate de monitorizare a gradului de poluare, a gazului metan, a calității apelor subterane, dar și de colectare a levigatului, care este dus la stația de epurare a orașului. „Minunea”, cu care se laudă de obicei țările nordice ori cele mai puternice state europene, s-a produs la Suceava, pe un teren din afara localității, pe care ani de zile s-au cărat deșeurile produse de populație și agenții economici, după închiderea vechii gropi de gunoi, de la Călău.

Depozitul temporar de deșeuri de la Ipotești a fost închis „in situ”, adică la fața locului, de municipalitatea suceveană, în parteneriat cu Ministerul Mediului, prin atragerea a aproape 2,5 milioane de euro, din fonduri norvegiene. Recepția finală a lucrărilor a avut loc miercuri, în prezența reprezentanților administrației locale, a celor de la Ministerul Mediului și a constructorului, concluzia fiind că Suceava va fi dată ca exemplu de bune practici la nivel național.

10 milioane de euro, costurile de transfer al deșeurilor la depozitul ecologic de la Moara

„O mare problemă am avut, nu doar noi, ci și restul orașelor din țară, deoarece se impunea să transferăm aceste deșeuri depozitate aici, la groapa ecologică de la Moara.

Din estimările noastre, operațiunea ar fi durat 4-5 ani și ne-ar fi costat 10 milioane de euro. În plus, deoarece cantitățile depozitate sunt mari, depozitul de la Moara ar fi trebuit închis cu trei ani mai devreme”, a spus primarul Sucevei, Ion Lungu.

„Depozitul se întinde pe o suprafață de 14.500 mp, a cuprins aproximativ 450.000 mc de deșeuri, iar la închiderea sa s-a intervenit pe toate componentele de mediu. S-a realizat colectarea levigatului de pe tot conturul depozitului și stocarea sa într-un rezervor de 10 metri cubi, care este periodic vidanjat și transportat la stația de epurare, monitorizare continuă a parametrilor de mediu, sistem de injectare a aerului în corpul depozitului, pentru a grăbi reacțiile chimice de descompunere a deșeurilor, sistem de colectare a apei pluviale de pe amplasament, aplicație de monitorizare a parametrilor de mediu, a calității apei subterane, a concentrației de gaz la toate puțurile de captare a gazului produs. Consumul de energie electrică este asigurat complet prin instalațiile proprii de producere, fotovoltaice”, a explicat inginerul Viorel Papuc, reprezentantul constructorului - SUCT.

„La predarea ștafetei, la Suceava lucrurile sunt în ordine în privința gestionării deșeurilor”

Edilul Sucevei a mulțumit constructorului, proiectanților și tuturor celor implicați în realizarea proiectului, inclusiv directorului Direcției de Ecologizare din Primăria Suceava, Mihai Hostiuc, pentru implicare, remarcând că s-a făcut treabă bună, apreciată de specialiștii în domeniu.

„Proiectul este gândit să fie independent energetic, are propriile instalații cu panouri solare, totul este automatizat, iar pentru siguranță sunt montate camere video, de supraveghere. Suntem într-o situație fericită că am reușit să închidem acest depozit de deșeuri, mai este închis și cel de la Călău – Primăria Suceava și-a făcut datoria în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Tot noi am pus la dispoziție 20 de hectare de teren pentru a se construi groapa ecologică de deșeuri de la Moara, care a pornit de la un proiect pe care l-am inițiat. Astăzi, nu suntem nici în situație de infringement (încălcare), nici de a fi amendați pe linie de mediu, tocmai pentru că s-au luat aceste măsuri, de închidere a două gropi de gunoi și de construire a uneia noi, ecologică. Sunt mulțumit de faptul că la predarea ștafetei, la Suceava lucrurile sunt în ordine în privința gestionării deșeurilor”, a concluzionat primarul Ion Lungu.

Prezentă la recepția finală, Marisanda Pîrîianu, director la Ministerul Mediului,Apelor și Pădurilor, a precizat că închiderea gropii de gunoi temporare de la Suceava va fi dată ca exemplu de bune practici la nivel național.

Municipalitatea suceveană, campioană în Moldova la atragerea de fonduri europene

Reprezentanții Ministerului Mediului au menționat că proiectul a fost o provocare foarte mare și pentru ei, mai ales că în situația Sucevei se mai află încă 10 orașe și comune din România, iar unul dintre scopurile programului a fost tocmai de a pune la dispoziția UAT-urilor soluții alternative și să reducem costurile de gestionare a deșeurilor.

„Suceava este un oraș verde și avem grijă să fie așa, de la un transport public ecologic și economic, la gropi de gunoi închise in situ, adică la fața locului”, a remarcat viceprimarul Lucian Harșovschi, care a menționat că în afara economiilor de 10 milioane de euro făcute prin faptul că nu au mai trebuit transportate deșeurile, alte 2,5 milioane de euro au fost atrase prin granturi norvegiene, încât sucevenii nu au avut de plătit din fonduri proprii închiderea gropii de gunoi.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a subliniat faptul că după ce Suceava a fost prima pe țară la realizarea de proiecte cu fonduri elvețiene, acum a finalizat un proiect amplu cu fonduri norvegiene, dar are în plan atragerea de noi finanțări, inclusiv în colaborare cu USV, pentru realizarea altor proiecte necesare comunității.

„Municipalitatea suceveană este campioană la nivel de Moldova la atragerea de fonduri europene, iar acest proiect, din fonduri norvegiene, este 100% de nivel european, ca în țările nordice, performante în gestionarea deșeurilor și problematicile de mediu”, a concluzionat edilul Sucevei.