Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Îmbătrânirea demografică a județelor României, cu efecte multiple, atât în plan economic și social, lipsa forței de muncă și viitoarea criză a capacității de susținere a plății pensiilor pentru cei care acum încă mai sunt în producție sunt tratate în cadrul unui studiu de către doi cercetători ai Universității București.
Autorii, George Secăreanu și Aurelian Giugăl, au prezentat în Libertatea o sinteză a acestui studiu realizat pentru intervalul 1992-2022, cu o concluzie îngrijorătoare – ne confruntăm cu un dezastru demografic, cu populația vârstnică mai numeroasă decât cea tânără în 37 din cele 42 de județe.
La nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică era în anul 1992 de 47,7, ajungând în anul 2007 să fie de 93,4, iar în prezent, de 120.
În mod surprinzător, chiar dacă se resimt și aici efectele migrației, Suceava stă foarte bine la acest capitol, cu un indice de îmbătrânire demografică de 84,2, fiind depășită doar de Iași (80,7) și de Ilfov (74,5). Celelalte județe care mai au valori cât de cât bune sunt Vaslui (89,1) și Bistrița-Năsăud (95,7) – în rest, situația este alarmantă, indicând o depopulare masivă și probleme care se vor resimți la nivel național. În urmă cu 30 de ani, nu era nici un județ a cărui valoare să fie peste 100.
Explicațiile date de realizatorii studiului pentru cele trei județe „cu verde”, adică cu populație tânără, diferă de la județ la județ. Dacă în Ilfov, care s-a dezvoltat enorm ca periferie a Capitalei, s-au stabilit în general oameni tineri, care vor să fie aproape de București și de avantajele aferente, pentru Suceava explicația este curentul populaționist - „nu există bogăție mai mare decât oamenii”.
„Acest curent are legătură cu comportamentul unor instituții religioase, neoprotestante, atât de prezente în zona județului Suceava (singurul județ în care votul la referendumul pentru familia tradițională a depășit pragul de 30%)”, afirmă autorii studiului în articolul din Libertatea.
P.S. Inclusiv faptul că oamenii devin mai critici cu autoritățile locale este tot un efect al migrației.
