marţi, 17 nov 2020 - Anul XXV, nr. 271 (7576)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9211 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6615 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Nemulțumiri

”Sistemele de pensii aplicate în România după 1990, anacronice, inacceptabile și generatoare de inechități sociale”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Discuția noastră despre dezechilibrele apărute în cadrul sistemului pensiilor de stat din România continuă cu acea schimbare de macaz făcută de Guvernarea Năstase în primăvara anului 2001, care a înlocuit pe ultima sută de metri o Lege a Pensiilor (Legea 19/2000) ce trebuia să intre în vigoare la 31 martie, cu Ordonanța de Urgență 49/2001, care a intrat în vigoare la 29 martie a acelui an. Constantin Moraru, fostul director al C.J.P. Suceava, ne-a explicat ce modificări drastice a adus ea pentru o mare parte dintre pensionari:

”Cea mai dureroasă măsură luată prin O.U. 49 a fost aceea de modificare a articolului 180, Al 2, din Legea 19/2000, prin care s-a scos din context recalcularea pensiilor aflate în plată. Cei care urmau să se pensioneze intrau în plată cu pensii majorate începând cu 10 aprilie 2001, în timp ce cei cu dosarele aflate în plată la 31 martie 2001 au rămas cu același cuantum al pensiei. A fost modificat și articolul 80 din Legea 19/2000, prin care valoarea punctului de pensie nu mai reprezenta cel puțin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie prognozat pe anul în curs, ci se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale. Acest procent a fost stabilit la 30, iar pentru a obține pensia cuvenită, se înmulțește punctajul obținut de pensionar cu valoarea punctului de pensie. Prin această ordonanță Guvernul Năstase a înlocuit o nedreptate cu alte nedreptăți sociale, cele existente păstrându-se în continuare și adâncind inechitățile sociale până în zilele noastre. S-a creat astfel un adevărat cutremur de nemulțumire între pensionari, discrepanțele fiind mari între cei pensionați până la 31 martie 2001 și cei de după. Circa 2.800.000 de pensionari au fost văduviți de sume de milioane de lei, iar mulți dintre ei nu au mai apucat luna martie a anului 2005, când în mod eșalonat a început recalcularea pensiilor pentru dosarele aflate în plată la 31 martie 2001, conform noii O. U. 14/2004. Nici până astăzi nu se știe cu exactitate motivul emiterii acelei ordonanțe 49, cu două zile înainte de a intra în vigoare Legea 19/2000.”

 

  • Apariția pensiilor de serviciu, folosind alte metode de calcul

 

În perioada următoare premierul Adrian Năstase a înaintat parlamentului unele propuneri de aprobare a unor noi legi privind pensiile de serviciu, folosind alte metode de calcul, foarte favorabile pentru cei din domeniul apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, pentru magistrați, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Detaliile ni le prezintă fostul director Constantin Moraru:

”A apărut astfel Legea 164/2001 privind sistemul pensiilor militare de stat, Legea 303/2004 privind statutul magistraților, Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor. Prin aceste legi ale pensiilor de serviciu se schimbă modul de calcul, diferit acum de cel conform Legii 19/2000, și s-au adus multe privilegii și creșteri rapide pentru unele categorii profesionale, prin introducerea altor drepturi sociale cu procente din venitul lunar cuprinse între 60% și 80%. Pe lângă asta, spre exemplificare, persoanele cu pensii militare de serviciu beneficiază de posibilitatea încadrării în muncă după pensionare, pe perioadă nedeterminată, pot cumula pensiile cu salariile, iar pensiile militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate și se indexează cu 100% din procentele care reprezintă rata inflației, toate aceste fonduri fiind asigurate de la bugetul de stat.

Conform celor două legi din 2004 magistrații și personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești beneficiază de aceste pensii de serviciu, pe lângă care primesc și pensii obținute prin contributivitate, oferind de asemenea privilegii importante acestor categorii profesionale. Pensiile de serviciu se actualizează în raport cu nivelul indemnizației magistraților în activitate. La fel ca în cazul magistraților, la personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, baza de calcul a pensiilor o reprezintă 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de pensionare, iar aceste pensii de serviciu se indexează în funcție de salariul de bază brut al personalului auxiliar aflat în activitate. În baza celor două legi din 2004, magistrații și personalul auxiliar beneficiază de asistență medicală pentru ei și familiile lor în mod gratuit.”

Pensiile de serviciu din magistratură, poliție, SRI au fost mereu recalculate ținând cont de creșterile de salariu la persoanele aflate în activitate în aceste domenii, dar și de rata inflației, spre deosebire de cei pensionați din sistemul public pe bază de contributivitate, ale căror dosare aflate în plată nu au fost luate la recalculat, fiind majorate doar ca urmarea unor măsuri luate de reprezentanții partidelor aflate la putere, prin majorarea punctului de pensie și doar pentru câștigarea bunăvoinței pensionarilor și acordarea votului acestora în alegeri.

 

Favoritisme perpetuate și o nouă lege a pensiilor aplicată peste creșteri nejustificate ale salariilor

Un ajutor ”părintesc” preferențial a venit și din partea premierului Călin Popescu Tăriceanu și a Parlamentului în anul 2007, când o categorie de pensionari plătiți prin sistemul public au primit pensii majorate. În baza Legii 8 din 2007, care a modificat Legea 19/2000, la membrii uniunilor legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cuantumul pensiilor a crescut cu 50% din pensia avută. Chiar dacă era vorba despre membrii uniunilor arhitecților, scriitorilor sau pictorilor, creșterea rămâne nejustificată în raport cu pensiile celorlalte categorii de pensionari.

Legea 263/2010 a adus unele modificări față de cea din 2000, pentru sistemul public de pensii, precum creșterea vârstelor standard de pensionare pentru femei de la 60 la 63 de ani în 2015, pentru bărbați fiind stabilită la 65 de ani, sau creșterea stagiilor complete de cotizare pentru femei de la 30 la 35 de ani în mod gradual până în anul 2030. Valoarea punctului de pensie se negociază anual cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat anul precedent.

Când vine vorba despre ultima legiferare în domeniu, noua Lege a Pensiilor 127/2019 privind sistemul unitar de pensii, Constantin Moraru vrea să clarifice câteva lucruri: ”Aceasta se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare, iar acest act normativ nu va modifica vârsta standard la pensionare, nici stagiul minim și nici stagiul complet de cotizare. Noua valoare a punctului de pensie va fi actualizată de la 1.265 lei, la 1 septembrie 2019, la 1.775 lei în 2020 și 1875 lei în 2021. Această lege arată bine pe hârtie, dar nu se vor realiza speranțele pensionarilor în actualele situații din țară și pe plan mondial. În primul rând economia gâfâie din cauze naturale, peste care se suprapune pandemia cu Covid-19, multe unități de producție fiind pasibile de a intra în faliment. Există un mare deficit bugetar, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile. Nu s-a făcut o reformă reală în administrație în sectorul de stat, în ultimii ani s-au majorat nejustificat salariile, au crescut cheltuielile administrative. S-au obținut mari deficite comerciale, adică s-au importat mai multe produse din occident decât am exportat. Balanța contului curent este deficitară pentru noi, a crescut și va crește euro, dolarul. Creșterea PIB-ului este nesănătoasă, fiindcă s-a bazat mai mult pe consum, din împrumuturi cu dobânzi foarte ridicate pentru plata salariilor și pensiilor. De 30 de ani toate guvernele postdecembriste nu au stabilit programe de dezvoltare a țării prin investiții pe termen mediu și lung. S-a lucrat de azi pe mâine, pompieristic, fără o strategie pe termen mediu sau lung. În schimb măsurile de protecție socială au luat o amploare mare și au sărăcit țara. Nu am fost în stare să colectăm suficienți bani la bugetul țării, decât în procente mici, de 26-27, față, de exemplu, de bulgari, la care gradul de colectare este de peste 38%. Măsurile luate de partidele care s-au perindat la putere au fost măsuri pripite, fără consecințe în economie. Pensiile speciale s-au înmulțit și diversificat. Au devenit aproape un fenomen de masă. De la parlamentari s-au extins la personalul administrativ din Parlament, la Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, aviatori, personal diplomatic. Mulți dintre cei cu pensii speciale beneficiază de mai multe pensii, inclusiv din sistemul public pe bază de contributivitate. Acele pensii de serviciu speciale, care nu s-au constituit pe bază de contributivitate și nu s-au plătit prin bugetul asigurărilor sociale conform DEX-ului, sunt ajutoare sociale de stat de lux. Anual se plătesc peste două miliarde de euro pentru plata acestor pensii. Prin codul administrativ s-au extins pensiile speciale la primari, viceprimari, care vor beneficia și ei de aceste pensii speciale, iar președinții de consilii județene și vicepreședinții vor beneficia și ei de aceste pensii speciale. Impozitarea pensiilor de serviciu, cele speciale, în proporție de până la 80%, nu va avea sorți de izbândă, fiindcă Curtea Constituțională va considera acest lucru neconstituțional, menținând o hotărâre luată de ei față de un drept câștigat. Abuzurile s-au făcut în ultimii ani cu bună știință, iar politicienii consideră că toate acestea ar fi imorale, dar legitime, fiindcă au fost aprobate de organele în drept. Somațiile făcute de reprezentanți ai PSD-ului la adresa prim- ministrului Orban, privind dublarea alocațiilor și creșterea valorii punctului de pensie cu 40%, după votarea impozitării pensiilor speciale, vorbesc de la sine despre iresponsabilitate și viziune îngrădită de interesele de grup.”

Ce este mai mult decât sigur este faptul că având în continuare astfel de oameni la conducere, sistemul de pensii va rămâne anacronic, generator de inechități și nedreptăți sociale, iar pensiile speciale vor dispărea atunci când condițiile care le-au creat vor dispărea în totalitate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ”Sistemele de pensii aplicate în România după 1990, anacronice, inacceptabile și generatoare de inechități sociale”.
 Vizualizări articol: 1611 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
”Sistemele de pensii aplicate în România după 1990, anacronice, inacceptabile și generatoare de inechități sociale”5.054

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei