Suceava a coborât pe locul 19 al județelor generatoare de noi cazuri COVID-19

Județul Suceava a coborât în ultima săptămână pe locul 19 în clasamentul național privind numărul de noi cazuri confirmate de infecție cu coronavirus COVID-19, raportate la populație rezidentă, cu un număr de 13 cazuri noi la 100.000 de locuitori. Primele 3 locuri în această ierarhie sunt ocupate de județul Argeș, cu 84 de cazuri noi în această perioadă, județul Brașov, cu 60 de cazuri noi, respectiv județul Dâmbovița, cu 57 de cazuri noi, toate datele având ca referință 100.000 de locuitori rezidenți în județele respective. 

Situația Sucevei este semnificativ sub media națională, la nivelul întregii țări înregistrându-se un număr de 21 cazuri noi la 100.000 de locuitori. Astfel, deși păstrează în continuare primul loc în ce privește numărul total de cazuri diagnosticate pozitiv de la începutul acestei pandemii, județul Suceava a coborât constant în clasamentul național în ce privește numărul de cazuri noi, ajungând la statutul de zonă relativ sigură, în timp ce situația s-a agravat semnificativ în regiunea de sud a țării. Pentru a oferi o imagine actualizată a situației epidemiologice la nivel național, prezentăm mai jos distribuția pe județe a numărului de cazuri noi înregistrate la mia de locuitori din ultima săptămână (8-15 iulie), în Figura 1. Harta a fost realizată prin prelucrarea datelor oficiale publicate de Grupul de Comunicare Strategică, pe www.mai.gov.ro . 

Dacă se analizează numărul total de cazuri din ultima săptămână, Suceava a fost pe locul 16, cu 84 de cazuri, în timp ce primele trei locuri sunt ocupate de Argeș, cu 487 de cazuri, București, cu 468 de cazuri și Brașov, cu 334 de cazuri noi.

Analizând situația pe parcursul unei luni (16 iunie – 15 iulie), Suceava ocupă locul 14, cu 63 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, în timp ce pe primul loc se află tot județul Argeș, cu 206 cazuri noi, dar urmat de Brașov, cu 195 de cazuri și Vrancea, cu 154, media națională fiind de 61 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. 

O analiză mai avansată a datelor existente poate genera și o estimare a ratei efective de transmitere a virusului (Rt) la nivel județean și național, indicator folosit și în țările din vestul Europei și din America de Nord pentru a determina perspectiva de evoluție a pandemiei. Intuitiv, rata de transmitere Rt reprezintă numărul mediu de pacienți infectați de la un singur caz, putând astfel estima că o rată de transmitere supraunitară indică perspectiva de creștere a epidemiei, o rată de transmisie subunitară indică faptul că epidemia se află în scădere. O rată de transmisie apropiată de 1 indică o anumită perspectivă neutră în ce privește evoluția epidemiei. Așa cum se poate observa din Figura 2, județul Suceava are în acest moment o perspectivă favorabilă, în timp ce pe plan național se înregistrează o perspectivă nefavorabilă, de extindere a răspândirii epidemiei dacă nu se folosesc măsuri de protecție suplimentare celor prezente.

La nivel regional transfrontalier, situația s-a mai îmbunătățit, de la ultima analiză publicată, în regiunea Cernăuți, unde s-au înregistrat 15 cazuri noi la suta de mii de locuitori în ultima săptămână, însă a rămas critică în Republica Moldova, unde s-au înregistrat 59 de cazuri noi la suta de mii de locuitori rezidenți, aproximativ triplul valorii înregistrate în România, în aceeași perioadă, în condițiile unui număr semnificativ mai redus de teste la mia de locuitori comparativ cu România. Situația din Ucraina a fost obținută prin prelucrarea datelor oficiale publicate de  www.phc.org.ua, iar situația din Republica Moldova conform datelor oficiale publicate de www.msmps.gov.md

În concluzie, în România se înregistrează un al doilea vârf al pandemiei, cu o valoare superioară primului maxim, situație așteptată ținând cont de procesul de relaxare existent, însă județul Suceava nu mai are o contribuție semnificativă la această situație epidemiologică, fiind chiar situat semnificativ sub media națională.  Pe de altă parte, sunt înregistrate focare multiple în zona de sud a țării, precum și în Republica Moldova, perspectiva fiind una nefavorabilă la nivel național.

Analiză realizată de prof.univ.dr. Mihai DIMIAN, conf.univ.dr. Ionuț CRISTEA și șef lucr.dr. Cătălin ROIBU de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava