La Fălticeni a avut loc cea de-a XIII-a ediţie a Târgului Mărului

Cea de-a XIII-a ediţie a Târgului Mărului de la Fălticeni a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, în Piaţa "Nada Florilor" din centrul municipiului. Pe o ploaie care s-a revărsat peste urbea de pe Şomuz atât sâmbătă cât şi duminică, 20 de producători, membri ai Asociaţiei Pomicultorilor Fălticeni, ai Cooperativei Agricole “Livezile” dar şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni au expus şi au scos la vânzare peste 32 de soiuri de mere. Temperaturile extrem de scăzute pentru această perioadă a anului nu i-au ţinut pe fălticeneni în casă, standurile pomicultorilor fiind vizitate în cele două zile ale târgului de câteva mii de persoane venite să-şi facă aprovizionarea cu mere pentru această iarnă, cele mai căutate soiuri fiind Ionathan, Golden delicios, Florina, Idared, Generos, Wagner şi Ionagold, care s-au vândut cu preţuri cuprinse între 1,5 şi 2,5 lei kilogramul, iar Renet şi Pătul cu 4 lei kilogramul, preţurile fiind negociabile la toate soiurile.

Alături de producătorii de mere au fost şi cele trei fabrici din Fălticeni care produc suc de mere, repectiv S.C. Delicon Prodimex S.R.L. cu sucul “Aroma”, S.C. Mărul Argintiu S.R.L., producătorul sucului de mere “Saft” şi cel mai nou producător, intrat recent pe piaţă, S.C. Olea S.R.L. cu sucurile„Olea”şi „Olea kids”. Pe lângă producătorii de mere, suc şi tuică de fructe, la târgul de la Fălticeni au mai participat apicultori, meşteri populari, distribuitori de utilaje agricole şi membri ai Asociaţiei „Produs în Bucovina”.

Pomicultori fălticeneni s-au asociat într-o cooperativă

Bazinul Pomicol Fălticeni este renumit pentru calitatea fructelor care se produc la fermele din această zonă. Şase oameni din această zonă, Radu Mercore, Mihai Fântânaru, Vasile Andrieş, Laurenţiu Ştefan, Mircea Costişevschi şi Vasile Nedelcu, care deţin livezile de meri din zonele Rădăşeni, Cornu Luncii, Petia, Ţarna Mare, Vutureşti şi Fălticeni, au pus bazele, în urmă cu aproape un an, unei cooperative agricole.

„Am înfiinţat această cooperativă pentru a putea accesa fonduri europene în vederea achiziţionării de utilaje, tractoare, maşini de stropit, tocător de ramuri, electrostivuitoare,  foarfeci electrici de tăiat ramuri, etc.

Fermierii care se regăsesc în cadrul unei cooperative vor beneficia de o scutire a impozitului pe profit timp de 5 ani. Potrivit celor mai recente modificări ale Legii nr. 566/2004, se va realiza o scutire a impozitului pe venit pentru microîntreprinderile care aderă la cooperative. Totodată, se va opera o scutire de impozit pe norma de venit pentru persoanele fizice/PFA/II/IF care aderă la o cooperativă, o scutire de impozit pe proprietate pentru bunurile aferente producţiei valorificate prin cooperativă, cât şi scutirea impozitului pe arenda terenurilor”, ne-a spus inginerul Mircea Costişevschi, reprezentantul Cooperativei Agricole „Livezile”.

Membrii cooperativei vor ca banii pe care îi vor obţine să fie investiţi şi pentru înfiinţarea de livezi sau întinerirea suprafețelor cultivate cu meri cu o vârstă mai mare de 25 de ani, pentru a putea creşte producţia în viitor. Un alt scop principal al cooperativei este participarea la Programul de distribuire a mărului în şcoli, până acum, conform inginerului Costişevschi, pomicultorii fălticeneni neputând participa din cauza modului restrictiv în care erau făcute caietele de sarcini pentru licitaţii.

2016, un an foarte dificil pentru pomicultori

Preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Mircea Costişevschi, ne-a declarat că pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni - Vultureşti au obţinut anul acesta o producţie de mere mulţumitoare, însă costurile au fost mai mari deoarece, din cauza ploilor, pomicultorii au fost nevoiţi să facă chiar şi 20 de tratamente pentru menţinerea stării fitosanitare a pomilor. Mircea Costişevschi a arătat că membrii asociaţiei pe care o conduce distribuie deja mere în marile supermarketuri din România, şi mai mult, au reuşit să-şi extindă cu forţe proprii suprafeţele de livezi. În fiecare an, în tot bazinul pomicol din sudul judeţului se plantează între 50 şi 60 de hectare, în 2016 fiind emisă autorizaţie de la Direcţia Agricolă Suceava pentru 53 de hectare.

„Nu am întâlnit în 45 de ani de carieră atâtea probleme într-un an. Frigul din luna aprilie nu a făcut pagube foarte mari decât prin unele locuri, dar a <ciupit> din flori. În lunile iulie şi august, pe lângă secetă, au fost temperaturi de peste 30 de grade foarte multe zile consecutiv. Se ştie că  fotosinteza începe la zero grade şi creşte treptat până când temperatura atinge 20-25 de grade, după care încetineşte treptat până se opreşte definitiv. Din apa cu sărurile minerale şi dioxidul de carbon planta sintetizează substanţele organice, care împreună cu o parte din apa absorbită formează seva care circulă prin vasele liberiene ale plantei şi hrănesc planta. Dacă apă nu a fost, fotosinteza a fost încetinită şi chiar întreruptă iar din cauza temperaturilor ridicate fructele nu s-au dezvoltat. Cine a avut sistem de irigaţie performant, în două - trei zile a dat şi câte 20 de litri de apă la pom. Eu am udat de trei ori şi am dat minim 50 de litri de fiecare dată la fiecare pom şi s-a cunoscut. Am parcele şi cu 30 - 40 de tone la hectar, am şi parcele cu producţie foarte mică. Chiar dacă Ionathanul ne salva de fiecare dată, anul acesta a avut încărcătură mai mică şi nu a avut prioritate la udat din cauza deficitului de apă. Am udat parcelele care au avut încărcătură mare şi cu soiuri valoroase”, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

La Fălticeni, singura fabrică de suc certificată IFS

Anul acesta, din cauza vremii nefavorabile, un procent mare de mere a fost compromis. La unii producători, în livezile bătrâne şi care nu au fost udate, proporţia de „mere industriale” ajunge la 50 la sută. Anul trecut, merele industriale au fost vândute cu 0,5 lei/kilogram, anul acesta preţul de achiziţie a acestora fiind la jumătate, mai exact 0,25 lei/kilogramul. Pomicultorii spun că valorificarea locală sub formă de ţuică nu este atât de rentabilă din cauza accizelor fiscale mari şi a concurenţei rachiului din prune, produs în cantităţi mari la Rădăşeni. Unii pomicultori spun că nici nu vor mai investi în culesul merelor de pe jos, în condiţiile în care un culegător este plătit cu  75  - 100 de lei pe zi şi la cât plăteşte singura fabrica care cumpără astfel de mere, cea de la Vaslui, ies în pierdere.

„Deţin o suprafaţă de 50 de hectare de livadă. Producţia este un pic mai slabă faţă de anii anteriori din cauza secetei, media fiind 30 de tone la hectar. Dacă nu aveam irigaţii, nici această producţie nu o puteam avea. Producţia pe care nu o valorificăm la consum, o valorificăm în fabrica de suc. Anul acesta suntem vânzători naţionali pe întreaga reţea LIDL şi fabrica este certificată IFS (International Food Standard), fiind singurii din nordul Moldovei cu o astfel de certificare pentru o fabrică de suc. Pentru obţinerea unui astfel de certificat trebuie să îndeplineşti câteva condiţii foarte stricte, să fie transparenţă, fiind asigurat cel mai înalt standard de siguranţă a alimentelor. Avem analize de la materia primă până la produsul finit, şi scoatem produse de cea mai bună calitate. Eu am îndeplinit toate condiţiile, această certificare fiind cartea de vizită a procesatorului şi cu aceasta vom câştiga foarte mult pe piaţă. Sucul de mere este natural 100% şi anul acesta vom mai scoate încă trei produse noi, suc de mere cu pere, suc de sfeclă şi suc de soc cu măr”, ne-a declarat Pavel Onea, desemnat în anul 2015 „Fermierul anului.”

IFS - International Food Standard este un standard de calitate şi siguranţă a alimentelor, pentru produsele alimentare comercializate sub marcă proprie, menit să permită evaluarea sistemelor de management ale furnizorilor, pe baza unei abordări uniforme. Standardul se aplică la toate stadiile de procesare a alimentelor, după ce acestea au părăsit ferma de producţie.

Preţul merelor a rămas neschimbat din 2011

Chiar dacă Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol spune una, pomicultorii fălticeneni spun că în pieţele din ţară n-au loc decât la tarabele din spate, unde cumpărătorii nu se înghesuie, pentru că în zonele cu vad sunt comercianţii care stau acolo tot anul, cu marfă din Polonia, Ungaria sau Republica Moldova, o mare parte din ea introdusă în ţară şi nefiscalizată. Producătorii susţin că, deşi este respectat articolul 13 din legea respectivă, 40% din tarabele oferite producătorilor sunt în zone neatractive pentru cumpărători.

Ei spun că preţul merelor este la fel ca în urmă cu cinci ani. „Cu amănuntul, preţul este de 2 lei la Ionathan şi 2,5 lei la Golden, prea puţin, comparativ cu munca şi creşterea preţurilor la substanţele pentru combaterea dăunătorilor, carburanţi pentru lucrările agricole şi salariul minim care trebuie asigurat celor care ne ajută la munca din livadă. Toate preţurile au crescut, numai cel oferit producătorilor de măr a scăzut, angro, mărul se vinde 1,3 – 1,5 lei Ionathan şi 1,5 - 1,8 lei Golden”, susţin producătorii din zona Fălticeni.

Târgul mărului, o recunoaştere a muncii depuse de pomicultori

Inţiativa organizării Târgului Mărului o are în fiecare an administraţia locală, care îşi doreşte ca prin această manifestare să ajute pomicultorii, să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă a judeţului Suceava, iar locuitorii urbei de pe Şomuz sau cei care ajung în această localitate la mijlocul lunii octombrie să poată să se aprovizioneze cu fructe de la producători şi la preţuri mici.

“În fiecare an, municipalitatea este alături de producătorii de fructe din zona Fălticeni la sfârşitul campaniei de recoltare, pentru a-i ajuta să-şi valorifice o mică parte din producţie într-un cadru organizat, în cadrul unei sărbători dedicate celor care timp de un an muncesc în livezi. Pe lângă mere de calitate produse la Fălticeni, mai gustoase şi mai sănătoase, avantajul celor care cumpără fructe direct de la producători este şi acela că  obţin sfaturi direct de la oamenii care administrează livezile, care ştiu cum să le păstreze, ce proprietăţi are fiecare soi şi chiar indicaţii terapeutice. Ceea ce este important este că o parte dintre aceşti producători pot valorifica şi merele destinate prelucrării industriale şi mă refer la cei care deja fac suc de mere natural şi îl vând pe piaţa românească, obţinând un produs finit care dă valoare mărului.

Mă bucur că anul acesta, alături de pomicultorii fălticeneni este şi o delegaţie formată din primari din Raionul Orhei, Republica Moldova şi preşedintele Raionului, Tudor Golub, care au apreciat producţia obţinută şi calitatea mărului de Fălticeni, fiind şi un bun prilej pentru o colaborare viitoare privind schimbul de informaţii legate de soiuri, tehnologii etc.”, a spus primarul Cătălin Coman.

În cadrul Târgului Mărului din Fălticeni, cei prezenţi în Piaţa Nada Florilor au avut parte şi de numeroase spectacole de muzică populară şi folk, susţinute de interpreţi din judeţ, dar şi de nume cunoscute la nivel naţional.