Spectrul falimentului planează ameninţător peste CJ Suceava, pentru că instituţia poate fi obligată la plata a şapte milioane de euro

Asupra Consiliului Judeţean Suceava planează tot mai serios spectrul falimentului, asta în condiţiile tot mai probabile ca instituţia să fie obligată să returneze către bugetul Uniunii Europene partea de finanţare pentru proiectul gropii de gunoi de pe Mestecăniş, construită la aproape 1.100 de metri altitudine. În discuţie ar fi vorba de circa şapte milioane de euro, o sumă extrem de mare care nu ar putea fi acoperită din bugetul administraţiei judeţene.

Trebuie spus că riscul este şi mai mare, iar dacă se va considera că proiectul nu este eligibil în totalitate, şi asta pentru că s-a realizat la pachet cu groapa de gunoi de la Moara, şi a mai cuprins ridicarea unor staţii de sortare, plus închiderea gropilor mai vechi, Consiliul Judeţean Suceava ar putea fi obligat la plata colosalei sume de 51 de milioane de euro. Nu ar fi exclus ca un asemenea eşec să afecteze inclusiv relaţia României cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri, prin demararea procedurilor de infringement. Aceasta este o procedură care odată declanşată poate costa România o amendă usturătoare, dar şi alte repercusiuni.

Deocamdată, nimeni nu ştie nimic din ceea ce ne-ar putea costa faptul că autorităţile sucevene au construit o groapă de gunoi în vârf de munte fără să aibă toate avizele legale, lucru stabilit definitiv de o instanţă de judecată, recte Curtea de Apel Cluj.

„Am văzut şi eu motivarea de la Cluj în cursul zilei de vineri, iar problema este dată în lucru. Trebuie să vedem ce spun juriştii, ce spune consultantul acestui proiect, să discutăm şi cu cei de la Pojorâta. Pe scurt, trebuie să vedem dacă şi unde s-a greşit şi ce se poate repara”, a fost declaraţia lapidară a lui Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava.

Comuna Pojorâta, obligată la plata unor daune morale de un leu

În motivarea dată de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj rezultă că proiectul s-a realizat fără a se respecta condiţiile legale deoarece populaţia din zonele aflate în vecinătatea viitorului depozit ecologic de deşeuri nu a fost consultată de beneficiari.

Mai mult, oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş au aflat abia după câţiva ani ce se petrece, şi atunci ca urmare a unei emisiuni televizate.

În consecinţă, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş şi a dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emisă în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Judeţean Suceava. Este exact suprafaţa pe care s-a demarat şi construit în mare parte depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş.

Prin aceeaşi hotărâre judecătorească, magistraţii clujeni au decis să acorde daune morale de un leu cetăţenilor care au înaintat acţiunea. Este suma cerută de oameni, care au dorit astfel să demonstreze că nu banii îi interesează, ci dorinţa de a putea trăi într-un mediu curat.

Aristide Maxim: „Vrem să fie o lecţie pentru întreaga Românie”

Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a avut curajul să se pună în calea acestui proiect, contestându-l de la bun început, crede că tot ceea ce s-a întâmplat cu proiectul de pe Mestecăniş trebuie să reprezinte un avertisment pentru toate instituţiile statului vizavi de modul de aplicare a legilor din România.

„Sunt conştient că beneficiarul, Consiliul Judeţean Suceava, poate fi pus în situaţia de a returna banii luaţi de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar şi-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe nişte nimicuri şi nu au respectat legislaţia. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecţie pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.

Bărbatul din Valea Putnei a arătat că problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniş sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoştinţa autorităţilor, care au preferat să le ignore.

„Noi i-am anunţat inclusiv de faptul că este un proces în derulare şi ar fi cazul să stopeze lucrările, ceea ce nu s-a întâmplat. Acum să-şi asume responsabilitatea şi să suporte consecinţele. Le-am mai transmis că până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcţiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislaţiei. În plus, mirosurile emanate care vor rezulta din procesul de fermentaţie vor afecta întreaga zonă pentru o perioadă îndelungată. Pentru noi, oamenii care trăim în această zonă defavorizată, va fi un adevărat dezastru ecologic. Au pus în pericol în mod conştient integritatea şi sănătatea a circa 1.000 de oameni”, a mai spus Aristide Maxim.

Acesta a mai arătat că şi accesul animalelor la păşuni a fost întrerupt după ce un canal imens a fost tăiat prin inima muntelui şi va face imposibilă deplasarea vacilor şi oilor. Aristide Maxim a arătat că de fapt întreaga zonă afectată de construcţia gropii de gunoi de pe Mestecăniş este mai mare de 9 hectare, în realitate fiind vorba de alte 5 hectare care sunt pur şi simplu scoase din uz, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani.