Principiul haiducesc al împărţirii bugetului avantajează oraşele noi din judeţ

Localităţile din judeţul Suceava care nu au surse foarte mari de alimentare a bugetului local primesc în acest an o şansă de dezvoltare deoarece Legea bugetului de stat pentru 2015 le avantajează în mod clar, în detrimentul localităţilor cu venituri mari, care contribuie pe măsură la vistieria statului. Altfel spus, în acest an Guvernul aplică principiul haiducilor, ia de la bogaţi şi dă la săraci. Legea bugetului de stat pentru 2015 stabileşte limite pentru venituri proprii pe categorii de localităţi, pe baza veniturilor proprii realizate în 2013, astfel că pentru comune plafonul este de 1.500.000 lei, pentru oraşe - 6.000.000 lei, pentru municipii - 20.000.000 lei, municipii reşedinţă de judeţ - 50.000.000 lei şi pentru judeţe - 80.000.000 lei. Prin aceeaşi lege, s-a decis că necesarul de bani pentru asigurarea limitelor de venituri proprii se calculează ca diferenţă între limita stabilită şi veniturile proprii încasate în 2013. Localităţile care au surse proprii pentru realizarea veniturilor nu mai primesc, într-o primă etapă, bani de echilibrare de la bugetul de stat. De exemplu, pentru Suceava, ca municipiu reşedinţă de judeţ, Guvernul consideră că trebuie să îşi asigure venituri proprii de minimum 50 de milioane de lei. Municipiul Suceava a  realizat, însă, anul trecut, potrivit primarului Ion Lungu, 112 milioane de lei, prin urmare are resurse proprii şi nu mai primeşte de la bugetul de stat. Până în acest an, Suceava primea pentru echilibrarea bugetului propriu, prin Consiliul Judeţean şi Direcţia de Finanţe, sume cuprinse între două şi trei milioane de lei.

„Asta este legea, nu avem ce face. Sper ca în a doua etapă să primim şi în acest an măcar aceste sume”, a declarat Lungu.

„Bogaţii”, ca Marginea, trebuie să se dezvolte cu resurse proprii

În aceeaşi situaţie este şi comuna Marginea, care cu 4,2 milioane de lei venituri proprii încasate anul trecutdepăşeşte cu mult pragul de 1,5 milioane de lei stabilit prin Legea bugetului de stat. La sumele încasate în comună se mai adăugau 1,3 - 1,4 milioane de lei alocaţi prin Consiliul Judeţean. Primarul de Marginea, Ioan Onufrei, ne-a declarat că din veniturile proprii ale comunei, circa 25% încasează de la populaţie, restul fiind de la firmele mărginenilor şi din alte surse atrase. „Mă bucur că suntem o comună bogată, dar şi necesităţile dintr-o comună de 10.600 de locuitori sunt altele faţă de o comună cu 2.000 de locuitori. Nici la Marginea nu avem apă, canalizare, la infrastructură mai sunt multe de făcut. Aşa cum se împărţea înainte bugetul, 70% acoperea o problemă socială pentru că se raporta la numărul de locuitori şi la suprafaţa din intravilan, dar 30% era muncă şi implicare în dezvoltarea localităţii deoarece ţinea cont în proporţie de 15% de gradul de colectare a veniturilor proprii şi 15% de proiectele cu finanţare europeană accesate. Cum se împărţeau banii până acum era excelent”, a declarat primarul de Marginea.

Cu patru milioane de lei venituri proprii şi 10.600 de locuitori, primarul de Marginea se întreabă cum alte localităţi sucevene, cu populaţie similară, dar cu statut de oraş, realizează doar un milion de lei. „Noi cum facem 40 de miliarde de lei vechi venituri şi ei fac doar 10 miliarde? Economicul merge la fel în toată ţara”, a mai spus primarul Onufrei. Dacă Marginea s-ar fi numit „oraş”, s-ar fi încadrat la limita care i-ar fi permis să primească două milioane de lei.

Oraşele noi primesc de trei, patru ori mai mulţi bani decât încasează la bugetul propriu

Această şansă o au localităţile din judeţ care în 2004 au devenit peste noapte din comune, oraşe. Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicov de Sus au, toate, între 3 milioane şi  4,56 milioane de lei.

Primarul de Liteni, Tomiţă Onisii, ne-a declarat că veniturile proprii ale oraşului cu 10.000 de locuitori sunt de 1,2 milioane de lei, cu un grad de încasare de 92%. Suma pe care o are de primit este de 4,495 milioane de lei, mai mult decât dublu faţă de ceea ce primea după vechea formulă.

„Este în regulă pentru noi această nouă modalitate de alocare a fondurilor, aşa putem să mai facem şi noi câte ceva. Avem un contract de betonare drumuri, de 2,8 milioane de lei, pe care l-am gândit cu finanţare pe 2-3 ani. Acum avem bani să-l facem anul acesta, aşa cum putem asigura cofinanţarea pentru extinderea reţelei de canalizare şi staţia de epurare. Avem de plătit anual 50.000 de euro rata la <Utilităţi şi mediu> şi n-am beneficiat de nimic în proiectul ăsta. Este foarte bine, putem să ne dezvoltăm”, a afirmat primarul, care a mai spus că singura unitate economică mai mare din oraş este un abator.

Acelaşi punct de vedere îl au şi primarii de Salcea, Ilie Lungu, şi de la Dolhasca, Maria Cojocaru. „Acestor localităţi li s-au promis, în 2004, bani pentru dezvoltare şi până acum nu s-a făcut nimic. Câte 30 de miliarde de lei vechi trebuiau să vină din 2004, ca să aducem aceste localităţi la nivel de oraşe, mai ales că iniţiativa de a le face oraşe a pornit de la autorităţile centrale”, a declarat primarul de Salcea, oraş cu o alocare de la bugetul de stat de 3,662 milioane de lei.

La Dolhasca, cei 4,56 de milioane de lei alocaţi vor fi investiţi tot în proiecte de infrastructură, potrivit primarului Cojocaru. Maria Cojocaru a amintit că prin statutul de oraş aceste localităţi nu au putut accesa proiecte de dezvoltare rurală, ceea ce le-a lăsat mult în urma unor comune, din punct de vedere al reţelelor de canalizare şi apă sau al drumurilor. Veniturile proprii la Dolhasca sunt de 1,1 milioane de lei, dar din cauza amenzilor care nu pot fi încasate, gradul de colectare este de doar 65%.

Pentru Poieni-Solca şi Şerbăuţi noul sistem reprezintă o mană cerească

În mediul rural, comune cu 2.000 - 3.000 de locuitori şi cu bugete din venituri proprii de 300.000-400.000 de lei s-au trezit peste noapte că primesc nesperate sume, de peste un milion de lei.

Primarul comunei Poieni-Solca, Simion Jucan, apreciază că abia acum „legea bugetului a fost gândită bine”. „Sunt localităţi, cum este şi a noastră, în care nu există nici o posibilitate de a face ceva, în afară de proiecte europene, dar şi acolo îţi trebuie cofinanţare. În afara câtorva buticuri nu avem nici o activitate economică; sunt 2.200 de locuitori şi 685 de case. Primăria are 10 angajaţi, cu tot cu primar şi viceprimar, şi numai cheltuielile cu salariile ajung la 400.000 de lei. Noi avem venituri proprii de 300.000 de lei, pe care le realizăm în proporţie de 85-92%. Am proiecte, cu studii de fezabilitate, pentru apă, canalizare, drumuri, dar n-am avut bani pentru nimic. Pentru achiziţia unei maşini de deszăpezit şi un buldoexcavator trebuie să împrumutăm de la bancă 100.000 de euro. Acum mai poţi să faci ceva şi doar aşa se mai pot reduce decalajele economice între localităţi”, a afirmat primarul.

Totodată, el se întreabă de ce comunele care au venituri de câte două milioane de euro plâng acum după banii de la bugetul de stat şi sunt nemulţumite că primesc sume mai consistente şi cei săraci. „Erau localităţi mari, care primeau o mulţime de bani şi nu ştiu ce dracu'făceau cu ei. Acum îi aud că noi nu vom şti să folosim sumele repartizate; să stea liniştiţi, ştim. Şi comunităţile noastre au aceleaşi nevoi de dezvoltare”, a declarat Simion Jucan.

Aceleaşi asigurări le-am primit şi de la primarul de Şerbăuţi, Cătălin Sănduleac, în ceea ce priveşte utilizarea sumei de 1,016 milioane de lei. Cu venituri proprii de 400.000 de lei şi 3.200 de locuitori, Şerbăuţi îşi strânge banii majoritar din taxele şi impozitele de la populaţie. Abatorul de la Călineşti este în insolvenţă, potrivit primarului, iar banii veniţi de la micile afaceri din comună nu reprezintă nici 10% din bugetul propriu. Faţă de 200.000-300.000 de lei, cât primea în anii trecuţi de la buget prin Consiliul Judeţean, în acest an primarul consideră că va dispune de bani ca să modernizeze drumurile, să doteze şcolile cu grupuri sanitare şi să realizeze alimentarea cu apă a comunei. „Să vină banii, că avem de lucru!”, a precizat primarul Sănduleac.

„Aştept să văd că primim banii, că ce să facem cu ei ştim”

Finalizarea lucrărilor la şcoala gimnazială din Pleşeşti - Vultureşti, demarate în 2008, s-ar putea realiza în 2015, din cei 1,31 milioane de lei alocaţi comunei Vultureşti. Primarul Mihai Grădinariu s-a declarat foarte mulţumit de acest mod de repartizare a banilor. Bugetul propriu al comunei, de 280.000 de lei, se realizează din taxele şi impozitele plătite de populaţie şi de o singură firmă mai puternică, la acest moment, din comună. Până la sfârşitul anului, în Vultureşti vor mai fi, probabil, o fabrică de sucuri, un depozit ultramodern şi o fabrică de pungi de hârtie eco, dar acestea sunt deocamdată la stadiul de autorizare a construcţiei sau proiect acceptat la finanţare cu fonduri europene. „Ne străduim, dar până acum acestea au fost resursele. Aştept să văd că primim banii, că ce să facem cu ei ştim”, a declarat primarul Grădinariu.

Prin urmare, noul mod de repartizare a bugetului este o bulă de oxigen pentru localităţile cu resurse puţine, o ocazie pentru a demara cu şanse proiecte de dezvoltare.

Cele mai bogate, care contribuie pe măsură la bugetul statului, se simt însă frustrate. Acestea vor primi fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale în a doua etapă de repartizare, după criterii considerate mai echitabile, după cum urmează: 55% raportat la numărul de locuitori, 15% în funcţie de suprafaţa pe care o au intravilan, 15% pentru realizarea veniturilor proprii în proporţie de peste 90% şi 15% dacă au cel puţin un proiect cu finanţare europeană.

Primarul de Marginea, Ioan Onufrei, ne-a declarat că, dacă s-ar fi aplicat această formulă la prima etapă de repartizare, comuna sa ar fi primit, probabil, cea mai mare sumă din judeţ. După noile criterii, n-a primit nici un leu. „Poate vom primi ceva în etapa a doua, dar mă cam îndoiesc să mai fie bani”, şi-a declarat scepticismul primarului.

Motivaţia Guvernului pentru noul sistem de alocare a banilor a fost în principal depolitizarea fluxului banilor, prin evitarea verigii intermediare reprezentate de consiliile judeţene. În Suceava, o bună parte dintre localităţile favorizate de noul sistem sunt conduse de primari ai opoziţiei sau independenţi.