Ioan Baciu, primul producător tradiţional atestat după noul ordin al Ministerului Agriculturii

Cunoscutului sucevean Ioan Baciu Ţăran este primul producător tradiţional de preparate din carne din judeţ atestat după noul ordin al Ministerului Agriculturii, care prevede reautorizarea acestora în condiţii care să-i separe mai clar de marii producători.

Suceveanul din Fundu Moldovei a primit în mod oficial atestatul la începutul acestei săptămâni, el primind autorizare în baza Ordinului 724/2014, pentru un număr de şapte produse: „Chişca Baciu”, „Muşchiul haiducesc Baciu”, „Cârnaţii boiereşti Baciu”, Costiţa hiţuită Baciu”, „Jambonul ţărănesc Baciu”, „Toba de la Baciu” şi „Muşchiul copt în jar”.

Vasile Schipor, directorul Direcţiei Agricole Suceava, cel care i-a înmânat atestatul, a explicat: “El este primul care a depus documentaţia necesară, mai exact un dosar separat pentru fiecare produs, cu certificat de originalitate, dovada achiziţiei cărnii din zona în care este produs, reţeta locală şi alte elemente cerute de noua legislaţie. Noile produse se vor comercializa cu o etichetă specială, un logo de atestat produs tradiţional”. Vasile Schipor a subliniat că cei 25 de producători tradiţionali înregistraţi în judeţ îşi mai pot continua activitatea în baza vechilor prevederi legale doar până la sfârşitul lunii august.

„Deocamdată ceilalţi producători nu au depus documentaţia, însă eu le sugerez să nu lase acest aspect pe ultima sută de metri, pentru că timpul este deja destul de scurt”, a mai declarat Vasile Schipor.

Noul ordin limitează producţia în sectorul tradiţional

Conform noului ordin, capacitatea de producţie raportată la un an nu poate depăşi cantitatea medie de 150 de kilograme/litri pe zi dintr-un produs tradiţional, respectiv maxim 400 de kilograme/litri total produse tradiţionale atestate ale unui producător. 

Noua lege urmăreşte ca la târgurile de produse tradiţionale să vină doar cei care fac un produs tradiţional, în cantităţi mici, cu respectarea reţetelor tradiţionale. Specialiştii spun că nu se mai poate veni la târg de produse tradiţionale cu două tone de marfă, pentru că acela nu poate fi un produs tradiţional în adevăratul sens al cuvântului. Nu puţine au fost cazurile în care marfă industrială, „de supermarket”, a fost vândută la târguri de produse tradiţionale.

Noul ordin a stârnit controverse inclusiv în rândul celor atestaţi ca producători tradiţionali. În timp ce unii s-au declarat foarte mulţumiţi de înăsprirea condiţiilor de autorizare, alţii consideră că sunt limitaţi în producţie, pentru a nu putea deveni mai importanţi pe piaţa cărnii. Noul ordin va reduce mai mult ca sigur numărul de producători şi produse tradiţionale atestate. În baza vechii legi, aflate încă în vigoare, în judeţ sunt 25 de producători tradiţionali atestaţi, 13 în domeniul laptelui, 11 în cel al cărnii şi peştelui şi unul în domeniul băuturii. În total, în judeţ sunt atestate 126 de produse tradiţionale.

Pe lângă limitarea producţiei, noul ordin aduce şi multe alte noutăţi. Prin produs tradiţional se înţelege un produs pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţie aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi un procedeu tehnologic tradiţional care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.