Narcis SIRETEANU

A avut loc zile trecute la Bucureşti nu ştiu ce mare adunare a masonilor. Unul dintre posturile de televiziune, condus probabil tot de vreun mason, a prezentat despre eveniment un amplu „material”, cum zic cei de pe micul ecran emisiunilor, fără să ştie că „materialul” e o materie primă, nu un produs final. Mă rog, fineţuri inaccesibile televiziunilor.

Acest prilej a fost nimerit pentru un nene, mason-şef, să vâre o declaraţie pe micul ecran deşteaptă tare, în care ne-a amintit că „masoneria reprezintă elita societăţii.”

Apoi, ne-a fost prezentat ultimul intrat în rândul acestei elite: generalul Victor Atanasie Stănculescu, proaspăt eliberat din închisoare, după ani grei de detenţie. Ani lungi, căpătaţi ca pedeapsă pentru un fleac de „omor deosebit de grav”, comis în zilele revoltelor de la Timişoara, din decembrie 1989.

Câtă impertinență şi câtă zeflemea la adresa oamenilor cinstiţi din ţara asta poţi manifesta, ca să primeşti în ograda ta un puşcăriaş criminal, pe care să-l prezinţi la televiziune ca făcând parte din „elită”?  Şi câtă lipsă de modestie, în acelaşi timp, căci chiar dacă asta ar fi elita, e bine s-o zică alţii, nu tu, cu gura ta!

Dar să rememorăm şi alţi elitişti de-ai masonilor împârnăiaţi, cu care se fuduleşte această organizaţie, care e în fapt un grup de interese unde se pune ţara la cale şi se fac fel de fel de mişmaşuri, înăuntrul sau înafara legii. O să pomenim „decât trei” mari masoni puşcăriaşi, cum zic bucureştenii, culeşi la repezeală, de pe rafturile memoriei: Adrian Năstase, Victor Babiuc, Sorin  Ovidiu Vântu. Într-adevăr, din punctul de vedere infracţional, ei chiar sunt o elită. Sunt o frişcă!

Fraţi masoni, păi încorporaţi-l la voi şi pe Bercea Mondial! Că face parte din elită e clar ca lumina zilei. Şi apoi, precum îi spune şi numele, se bucură deja de un răsunet mondial. Sper că aveţi o lojă şi pentru minorităţile rasiale.

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.