„Ploaia de gheaţă” care a transformat Suceava într-un patinoar, combătută cu multă sare şi nisip

Vineri dimineaţă, iarna şi-a arătat „colţii” transformând municipiul Suceava într-un imens patinoar, o pojghiţă fină de gheaţă, dar extrem de alunecoasă, acoperind străzile şi trotuarele.

Fenomenul, numit de meteorologi „ploaie de gheaţă”, pentru că stropii de ploaie se transformă în gheaţă la scurt timp după ce ajung la sol, a dat serioase bătăi de cap şoferilor, dar şi pietonilor, riscul producerii de accidente fiind foarte mare.

În aceste condiţii, municipalitatea suceveană a trebuit să intervină în forţă, pentru a acoperi cât mai multe zone şi a face oraşul cât de cât circulabil, chiar dacă fenomenul s-a manifestat timp de mai multe ore.

„Am intervenit de la primele ore ale dimineţii cu toate utilajele aflate în dotarea Rosal, dar este foarte greu de stăpânit fenomenul deoarece această ploaie se transformă în gheaţă la scurt timp după ce ajunge la sol, formându-se polei peste tot. Facem eforturi pentru a asigura o circulaţie cât de cât normală în oraş şi suntem în alertă şi pentru a interveni pe durata codului galben”, a declarat ieri primarul Sucevei, Ion Lungu.

Eforturile de combatere a fenomenului „ploaie de gheaţă” au dus la consumarea unei cantităţi impresionante de material antiderapant - 10 tone de sare şi 20 de metri cubi de nisip.

„Ca de obicei, prioritate au avut drumurile principale, apoi cele secundare, după care a venit rândul trotuarelor, şi aici având prioritate mai întâi staţiile de autobuz, zona trecerilor de pietoni şi zonele în care se află unităţi şcolare. Pentru a stăpâni cât mai bine fenomenul am alocat pe fiecare cartier câte o maşină din care să fie aruncat pe trotuare material antiderapant, astfel încât să se poată circula acceptabil”, a explicat viceprimarul Gavril Vârvara măsurile luate vineri dimineaţă.

Cum în această iarnă mai putem avea parte de multe alte „surprize”, municipalitatea suceveană s-a asigurat că în curtea Rosal sunt stocuri suficiente de material antiderapant, în prezent mai fiind disponibile 540 de tone de sare şi 600 de metri cubi de nisip.