Abundenţa producătorilor tradiţionali din Bucovina, contestată vehement în ţară

Producătorii tradiţionali din Bucovina, cei care în ultimii doi ani de zile au cunoscut o creştere şi o extindere deloc de neglijat, devenind foarte vizibili inclusiv în Capitală, sunt contestaţi vehement de marii procesatori din România. Aceştia din urmă susţin că atestatul de produs tradiţional s-a dat mult prea uşor, iar mare parte din marfă este produsă în regim industrial, astfel că li se face o concurenţă neloială. Consecinţa este că se cer criterii mult mai restrictive pentru atestarea lor, iar Ministerul Agriculturii a sistat deja, pentru moment, acordarea avizelor de produs tradiţional.

Compromiterea produsului tradiţional autentic, riscul cel mai mare 

Doctorul Petrea Dulgheru, şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, a organizat ieri o întâlnire cu toţi producătorii din judeţ, în care a expus pe larg această problemă. El a arătat că la mijlocul lunii trecute, când a participat la o şedinţă organizată de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară, la care au fost invitaţi marii procesatori din ţară, produsul tradiţional a fost contestat foarte puternic. De altfel, în momentul de faţă toată lumea admite că acest sector „scârţâie” şi trebuie luate măsuri urgente pentru ca cei care într-adevăr fac un produs de calitate, tradiţional, să nu fie compromişi.

Produse luate din supermarketuri şi botezate tradiţionale 

Referitor la această problemă, directorul DSVSA a declarat: „Marii procesatori au ridicat o problemă care este discutată şi la nivel de Uniune Europeană, pentru faptul că unii fac fel de fel de produse contrafăcute, chiar le cumpără din supermarketuri, le reetichetează şi spun că vând produs tradiţional. Şi asta nu face decât să compromită produsele tradiţionale autentice, iar atunci când un procesator face produs tradiţional să fie pus şi el sub semnul întrebării”.

El a avertizat că se vor face controale riguroase pe această temă şi probabil în viitor se va face o diferenţiere între produsele tradiţionale, care vor fi puţine şi realizate după reguli şi reţete extrem de stricte, în timp ce ceilalţi producători vor putea ieşi pe piaţă doar cu produse de tip tradiţional, care nu trebuie să fie confundate cu primele.

În opinia lui Petrea Dulgheru, judeţul Suceava are puterea de a ieşi cu 15, maximum 20 de produse tradiţionale autentice, omologate de Uniunea Europeană.

Scheul: „Sub masca acestor produse tradiţionale mulţi au abuzat, asta este clar”

Preşedintele Asociaţiei „Produs în Bucovina”, Alexandru Scheul, a admis şi el că problema este una reală: „Am găsit şi la noi în asociaţie falsuri. Una scria pe etichetă şi alta era în realitate. Pe cei pe care i-am găsit i-am dat afară din asociaţie. Sub masca acestor produse tradiţionale mulţi au abuzat, asta este clar.

Eu, ca preşedinte, o să convoc toţi membrii asociaţiei, cu caietul de sarcini, o să analizăm fiecare produs în parte şi o scoatem trei-patru produse în cadrul asociaţiei, pe care să le putem omologa la nivel european, iar cu acestea România şi Bucovina să se poată prezenta ca produse tradiţionale”.

Conform lui Scheul, în asociaţie se află 34 de membri, din care 14 sunt în domeniul prelucrare carne.

La nivel de judeţ producătorii atestaţi ca tradiţionali de Ministerul Agriculturii sunt mult mai mulţi, însă, a explicat Petrea Dulgheru, nu toţi au şi ieşit efectiv pe piaţă cu produse.

Ofensiva controalelor asupra producătorilor tradiţionali

Ion Ţăran Baciu, cel mai cunoscut producător tradiţional din judeţ, prezent şi el la întâlnirea de la DSVSA Suceava de ieri, a relatat cum a simţit deja pe propria piele ofensiva marilor producători.

„La magazinul pe care îl am în Bucureşti am fost verificat recent, cei de la Protecţia Consumatorilor mi-au luat şapte produse, căutau să vadă dacă nu au nitriţi. Unii clienţi spuneau <Dumneata ai nitriţi în produse...>. O unitate mare din Bucureşti a reclamat că nu respect ce am pe etichetă şi ulterior s-a dovedit că produsele nu aveau nitriţi”, ne-a declarat Baciu, care admite şi el însă că la unii colegi sunt probleme legate de calitatea şi reţeta unui produs tradiţional.

Produsul tradiţional autentic trebuie să fie făcut după o reţetă cât mai simplă, fără nici un fel de adaosuri, şi să treacă prin etape de afumare sau băiţuire. Practic, dacă un preparat obişnuit este injectat şi scos pe piaţă imediat, cel tradiţional trece prin etape de producţie care îi scad din cantitate, cauză din care este şi mai scump.