Tiberiu AVRAM

De câteva săptămâni primesc o mulţime de mesaje, pe facebook sau pe e-mail, prin care sunt îndemnat să spun nu tratatului ACTA („Anti-Counterfeiting Trade Agreement” sau „Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii”). Am văzut că cei mai mulţi dintre cei care folosesc internetul au spus nu ACTA, pentru simplul motiv că au auzit că prin acest tratat se încalcă drepturile utilizatorilor de internet. Zilele trecute am stat de vorbă cu un sucevean, care este extrem de virulent împotriva tratatului ACTA. L-am întrebat de ce are această poziţie categorică. „Ne încalcă drepturile!”, mi-a spus. „Adică?”, îl întreb eu. „Nu vom mai fi liberi să navigăm în voie pe internet, nu vom mai putea face ce vrem, vom fi vânaţi”, încearcă să mă lămurească el. N-a reuşit, aşa că mai insist: „Adică?” „Păi, nu o să mai putem descărca filme de pe internet, nici muzică, nici programe pentru calculator. Nu-i suficient?”. Nu mi s-a părut suficient, aşa că am cerut lămuriri suplimentare partenerului meu de discuţie, deşi vedeam că era pe punctul de a exploda. A continuat povestea cu descărcarea filmelor, a muzicii şi a diverselor programe sau aplicaţii. Altceva nimic. Toate astea însemnau, şi înseamnă, cenzură pe internet. În viziunea lui şi, din păcate, a sute de mii de români.

Nu am răspuns la nici unul dintre mesajele prin care eram îndemnat să spun nu tratatului ACTA. Nu am răspuns, pentru că nu eram documentat. Nu ştiam despre ACTA decât ce auzisem în treacăt, din nişte discuţii pe la diverse posturi tv. Cel cu care am vorbit, şi pe care l-a pomenit mai sus, mi-a spus, însă, că este extrem de documentat, ştie totul despre ACTA. Şi, cum aţi văzut, ACTA este rău pentru că interzice descărcare de filme şi muzică.

Intrigat de discuţia prezentată la început, m-am documentat niţel despre acest tratat. Şi am aflat că, într-adevăr, dincolo de intenţiile bune, ACTA lasă loc de abuzuri. Cum ar fi posibilitatea furnizorului de internet de a monitoriza e-mail-urile sau discuţiile pe messenger. Mai mult, experţii spun că, în baza acestui tratat, marile corporaţii ar putea controla cu stricteţe informaţiile care circulă pe internet. Chestii care, evident, nu prea sunt în regulă.

Ce este în regulă, însă, cu ACTA este faptul că interzice pirateria. Evident că toţi am descărcat muzică sau filme de pe internet. Gratis. Ceea ce, să recunoaştem, nu prea este corect, ca să nu spun ilegal. Melodiile pe care le-am descărcat sunt compuse de cineva, sunt interpretate de cineva. E munca lor şi trebuie plătită. De pe internet o descărcăm gratis. Mai pe româneşte, fără să-l plătim pe cel care a creat bunul respectiv. La fel şi cu filmele. Cu toate astea, ACTA nu luptă cu consumatorii care descarcă ilegal muzică şi software, ci cu cei care fac bani de pe urma pirateriei, exploatând munca altora. Este vorba despre încălcarea dreptului de autor la scară comercială. Evident că dacă dispar aceştia, nu vom mai avea nici noi, muritorii de rând, de unde şi ce să descărcăm. Astfel de acţiuni sunt pedepsite, însă, chiar de actuala legislaţie românească („punerea la dispoziţia publicului prin internet sau prin alte reţele de calculatoare a operelor sau a produselor protejate prin drepturile de autor constituie infracţiune potrivit art. 138/7 şi 139/8 din Legea nr. 8/1996 şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la patru ani sau cu amendă”). Ne place sau nu, sunt lucruri care trebuie să intre în legalitate. Nimănui nu cred că i-ar conveni să-şi vadă munca pe internet, să vadă cum alţii profită de pe urma ei. Gratis.

În concluzie, ACTA are părţi foarte bune. Cele mai multe prevederi al tratatului sunt în regulă şi absolut fireşti. Numai că unii dintre protestatarii noştri văd lucrurile după o veche meteahnă românească. Cel cu care am vorbit lucrează undeva. Să spunem, de dragul discuţiei, că la o fabrică de şuruburi. Dacă, prin absurd, am putea descărca de pe internet, gratis, şurubul care îl produce el, de abia atunci ar înţelege, probabil, că nu e chiar în regulă să strigi „Jos cenzura!” doar pentru că ţi s-ar putea interzice să furi munca altora. Chiar dacă asta înseamnă muzică, filme sau software.

Nu sunt de acord cu tratatul ACTA, pentru că există mai multe prevederi care ar putea încălca intimitatea utilizatorilor de internet. Şi una singură dacă ar exista, tratatul nu ar trebui să intre în vigoare, după părerea mea. Mă dezamăgeşte, însă, faptul că o parte dintre cei nemulţumiţi de acest tratat condamnă exact prevederile care ar trebui să fie, prin firea lucrurilor, o stare de normalitate. Şi, din păcate, aşa procedează în viaţă. Nu se revoltă împotriva unei stări de anormalitate, ci, din cauza disconfortului provocat propriilor persoane, de o stare de normalitate.