Numărul infracţiunilor comise în judeţ a crescut cu 400% în zece ani

O hartă a infracţionalităţii realizată de portalul econtext.ro, care vizează perioada 1990-2009, până la ultimele datele oficiale deţinute de Direcţiile de Statistică din România, arată că în judeţul Suceava în cei 19 ani numărul de infracţiuni a crescut cu 407%.

Într-un top al judeţelor referitor la creşterea numărului de infracţiuni judeţul Suceava se află locul zece.  

Conform datelor statistice, în 1990, în Suceava se înregistrau 229 de infracţiuni la suta de mii de locuitori, în timp ce în 2009 s-a ajuns la 1.161 de infracţiuni la o sută de mii de locuitori, de aici rezultând creşterea de 407%.

De precizat că aceste cifre cuprind toate categoriile de infracţiuni, de la violuri şi crime până la furturi mărunte sau infracţiuni la regimul circulaţiei. Prin comparaţie, cea mai mare creştere a numărului de infractori s-a înregistrat în judeţul Harghita, 724%, urmat de Alba, 547%. În ceea ce priveşte judeţele vecine, în Botoşani, analizând acelaşi interval de 19 ani, numărul de infracţiuni a crescut cu doar 210%, în timp ce la Iaşi creşterea este de 192%.

Dacă în ceea ce priveşte creşterea numărului de infracţiuni judeţul Suceava se află pe locul zece, referitor la numărul total de fapte penale stăm destul de bine.

În 2009, în Suceava s-au înregistrat 1.161 de infracţiuni la o sută de mii de locuitori, doar câteva judeţe din România având mai puţine infracţiuni la suta de mii de locuitori.

Multă populaţie rurală, rachiu şi copii care au crescut fără părinţi

Pentru un comentariu legat de creşterea numărului de infracţiuni din judeţ cu mai bine de 400% l-am contactat pe sociologul Adrian Botezatu.

Acesta a exemplificat care ar fi principalii factori care au dus la această creştere.

El a arătat că judeţul Suceava este unul cu o numeroasă populaţie rurală, peste media ţării şi aici în general numărul de infracţiuni este mai mare decât în aglomeraţiile urbane.

Apoi, în zona noastră, a explicat sociologul, una cu climă rece, consumul de alcool tare este o practică mult mai des întâlnită decât în sudul ţării de exemplu, unde se consumă băuturi mai uşoare.  

„Judeţul nostru este unul care a exportat masiv forţă de muncă peste hotare imediat după Revoluţie. Pe de o parte, odată cu aceasta s-a exportat şi infracţionalitate, dar pe de altă parte şi mulţi adolescenţi au rămas acasă şi au crescut cu unul dintre părinţi sau fără nici unul, unii ajungând infractori”, a exemplificat o altă posibilă cauză Adrian Botezatu.

Deşi creşterea de 400% este foarte mare, într-o oarecare măsură ea este o logică a societăţii în care trăim.

Sociologul a dat un singur exemplu: creşterea imensă a parcului de maşini, din 1990 şi până în 2009, ceea ce a crescut automat numărul de infracţiuni la regimul rutier.