TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 10 sep 2009 - Anul XIV, nr. 212 (4198)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9243 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,112 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Sub paviment

A fost cândva Hotelul „Langer”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Lucrările de reabilitare a reţelelor de apă, canal şi termoficare, care se desfăşoară la scară mare în urbe, au înaintat şi pe zona pietonală, care continuă dincolo de intersecţia străzii Ştefan cel Mare cu strada Nicolae Bălcescu, săpăturile efectuându-se acum exact pe locul în dreptul căruia se afla odinioară Hotelul „Langer”.

 

Curtea baronului Nicolae Capri

Pietrele şi resturile de cărămidă scoase acum la iveală de sub paviment de cupa excavatorului (în dreptul reprezentanţei Zapp) provin din fundaţiile şi pivniţele suprapuse ale Hotelului „Langer”.
Demolat în anul 1982, imobilul, în care a funcţionat cel mai renumit han din oraş, a fost început de berarul J. Leibel (care a ridicat o cârciumă), construcţia fiind ulterior extinsă şi finalizată de armeanul Nicolae Capri.
Fosta curte (reşedinţă) a baronului Nicolae Capri (pe care acesta a dăruit-o în anul 1808 „comunei urbane Suceava”) a devenit mai târziu proprietatea evreului Langer, iar imobilul, amenajat corespunzător, a funcţionat ca han până în perioada interbelică.

 

„Tuturor străinilor pentru primire comodă, orăşenilor din oraş pentru loc de petrecere”

La intrarea în han, călătorul era întâmpinat de o inscripţie care definea rolul şi rostul clădirii: „Tuturor străinilor pentru primire comodă, orăşenilor din oraş pentru loc de petrecere”.
Clădirea cu etaj cuprindea „o sală mare de cârciumă, o sală de dans, o sală de biliard, 10 camere de dormit la etaj, două magazii boltite pentru băuturi, cinci bucătării, o boltă (prăvălie) cu două camere învecinate, o cameră pentru servitori, un grajd de zid boltit pentru 14-20 de cai, două şoproane zidite pentru caleşti, două magazii de lemne zidite, fântână de piatră, o curte pavată cu pietriş şi două pivniţe boltite, din zid, cu o capacitate de peste 5000 de găleţi noi austriece de vin”.

 

„Planşee în boltă” şi „pridvoare spre curtea interioară”

Hotelul „Langer”, care avea la stradă un restaurant cu cafenea, iar la etaj (unde erau şi camerele de cazare) dispunea de un club cu salon prevăzut cu fumoar (unde se organizau partide de cărţi sau biliard), avea „planşee în boltă” şi „pridvoare spre curtea interioară”.
Saloanele hotelului constituiau la acea vreme locul de întâlnire al păturilor distinse ale societăţii sucevene.
Presa de la sfârşitul secolului al XIX-lea pomeneşte de banchetele simandicoase şi de petrecerile de întâmpinare a anului nou (cum a fost cea din anul 1888, când „îmbulzeala a fost atât de mare, încât locaţiile spaţioase din <Otel Langer> erau prea mici pentru a cuprinde atâta public care venise să petreacă schimbarea anului” şi unde „s-a dansat necontenit până la cinci ore dimineaţa”).

 

Comandamentul Militar al Armatei Italiene şi „Aprozar”

Şi în curtea interioară (în care se intra din stradă pe sub o boltă înaltă) se organizau baluri, serbări şi întruniri electorale care se terminau adeseori cu ciomăgeli şi ferestre sparte.
În perioada interbelică, imobilul a găzduit o vreme Comisariatul Militar, iar în anul 1941, în clădire s-a instalat temporar Comandamentul Militar al Armatei Italiene.
Începând cu anii ’50, clădirea a devenit sediu pentru o serie de organizaţii (Uniunea Tineretului Progresist), sau a oferit spaţii pentru birourile Forţelor de Muncă ori ale Cooperaţiei Meşteşugăreşti.
Din anii ’60 până la demolare, în vechea clădire a funcţionat un magazin „Aprozar”, pivniţele cu boltă fiind utilizate ca depozite de mână pentru legume şi fructe.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului A fost cândva Hotelul „Langer”.
 Vizualizări articol: 596 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.81/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 16 voturi
A fost cândva Hotelul „Langer”4.8516

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Apus de soare trimis de
(10 sep 2009, 12:34:31
Suceava ca urbe a apus de mult! Acum Suceava nu-i decat un mare oras muncitoresc fara industrie. E trist ca nu mai avem arhitectura, dar nu mai avem nici bun simt. Lipsesc parcarile, parcurile, spatiile verzi o aleee pietonala centrala, ca sa nu mai vorbim de o filarmonica sau teatru!
2.   In schimb avem pupicuristi... trimis de
(10 sep 2009, 20:13:03
...frecatori de .....? -menta,tirgoveti cu pretentii de tirgoveti ,politichieni facuti la apelul bocancilor ,palavragii,spitalul care dauneaza grav sanatatii ,catedrala cu cruce de aur si care pt. afi terminata tre sa participe toata urbea indiferent de culoare ,rasa sau religie si lista ar putea continua domnule stixx da ma opresc ca sa nu supar pe cineva.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei