Cheltuielile Consiliului Judeţean Suceava pentru programul „Paştele în Bucovina” au fost mai mici de 100.000 de lei, echivalent cu 24.000 de euro, a anunţat şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur.

Ca sume mai consistente, la aceste cheltuieli se adaugă contravaloarea oului uriaş din centrul municipiului Suceava, de aproape 18.000 de euro, suportată de la bugetul municipiului Suceava, circa 4.000 de euro taxa de omologare a păştii uriaşe de la Rădăuţi, plătită de la bugetul local, aducerea Luminii de la Ierusalim-20.000 de euro, din sponsorizări, concertul Richard Clayderman- 35.000 de euro, acoperit din vânzarea biletelor, asigurarea pentru tablourile din expoziţia Victor Brauner şi pentru steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare, de 2.100 de euro, respectiv 1.300 euro, integral din sponsorizări.

Gheorghe Flutur a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că programul „Paştele în Bucovina” a fost un succes care a relansat turismul în zonă şi că acuzele care i-au fost aduse în special pe tema aducerii Luminii Harice de la Mormântul Sfânt din Ierusalim sunt „răutăţi şi interpretări” sau „speculaţii răutăcioase”, unele dintre acestea „poate din invidie”. „Pe unii îi doare că Bucovina s-a ridicat ca zonă de turism”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean, precizând din nou că Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a transmis o scrisoare Patriarhului Ierusalimului, Teofan al III-lea, în care menţiona că din delegaţia care va aduce Lumina Sfântă la Suceava va face parte şi Gheorghe Flutur.

 

„Cod special de gazdă permanentă”

Şeful administraţiei judeţene a declarat că, în urma estimărilor făcute de asociaţiile de turism şi de departamentul care monitorizează această activitate din cadrul Consiliului Judeţean, pe perioada derulării programului „Paştele în Bucovina”, în zonă au fost între 25.000 şi 28.000 de turişti, din care 15 la sută au fost turişti străini din Germania, Austria, Grecia, Elveţia sau Spania.

Preşedintele CJ Suceava a precizat că cei mai mulţi turişti s-au aflat în Bucovina în perioada 17-21 aprilie, iar cele mai solicitate destinaţii au fost Suceviţa, Gura Humorului, Vama şi Putna.

El a menţionat că foarte mulţi dintre cei care au petrecut Paştele în Bucovina au venit la prieteni, rude sau cunoştinţe, în ceea ce a numit „turism de familie”.

„Aceste evenimente au dat startul relansării turismului în Bucovina. O recunosc proprietarii de pensiuni şi asociaţiile de turism”, a spus Flutur, care a subliniat că brandul turistic Bucovina reprezintă un turism aparte, tradiţional, original, cu gastronomie specială, cu o parte culturală deosebită, dar şi cu participarea comunităţilor locale.

„Decretăm cod special de gazdă de turism permanentă. Administraţiile publice locale trebuie să aibă de acum un comportament de gazdă permanentă, ca să facă turiştii să revină”, a spus preşedintele CJ Suceava. Totodată, acesta a apreciat că vacanţa celor care au optat pentru a petrece sărbătorile pascale în Bucovina ar fi fost mai reuşită dacă lucrările la DN 17 ar fi fost finalizate  şi dacă semnalizarea traseelor turistice, din partea Companiei naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, ar fi fost mai bună.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Flutur declară că „Paştele în Bucovina” a costat Consiliul Judeţean sub 24.000 de euro.

Comentarii