Şeful ANRM acuză fosta conducere că a furnizat date false privind rezervele Sterling în Marea Neagră

"În nota de fundamentare a HG 1.446/2008, ANRM a furnizat informaţii false, spunând că în perimetrele concesionate de Sterling a fost evidenţiată o singură structură, Doina, care nu poate fi exploatată, pentru că are rezerve mici, de două miliarde metri cubi de gaze. ANRM avea însă informaţii, prin studiile făcute de Sterling, că acolo sunt două structuri, Doina şi Ana, şi nu una, care cumulează 10 miliarde metri cubi de gaze", a spus Mărăcineanu.

Potrivit acestuia, în cele două perimetre concesionate companiei candiene mai există încă nouă zăcăminte, care au rezerve probabile de 50 miliarde metri cubi de gaze şi 278 milioane tone de ţiţei.

Într-un document privind strategia energetică aprobat de fostul Guvern, rezervele cunoscute de ţiţei ale României sunt estimate la 73,7 milioane tone, iar producţia anuală este de aproximativ cinci milioane tone. Rezervele de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde metri cubi, în timp ce producţia anuală este de aproximativ 12 miliarde metri cubi.

"În afara celor două structuri, mai sunt încă nouă structuri, investigate doar prin lucrări de prospecţiune, care însumează aproximativ 50 miliarde metri cubi de gaze şi 278 milioane tone de ţiţei. Acestea sunt rezerve probabile, dar şi în nota de fundamentare se vorbeşte de «circa». Practic, ANRM a furnizat informaţii eronate, pentru a se putea schimba uşor contractul şi pentru a nu putea cuantifica la adevărata dimensiune ce înseamnă transformarea contractului. HG 1.446 a fost aprobată în baza unor informaţii eronate", a spus Mărăcineanu.

Cabinetul Tăriceanu a emis anul trecut HG 1.446, prin care a fost aprobat un act adiţional la un contract încheiat în 1992 între Rompetrol, companie de stat la acea vreme, şi firmele Enterprise Oil şi Canadianoxy pentru explorarea, dezvoltarea şi împărţirea producţiei obţinute din perimetrele Pelican şi Midia. Potrivit acordului din 1992, partea română primea 45% din cantitatea de petrol extrasă în zonă.

Contractul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. Acordul din 1992 a fost modificat de HG 1.446/2008, iar actul adiţional la contract stabileşte că Sterling trebuie să plătească trimestrial statului român o redevenţă cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei brute de ţiţei şi gaze.

Contactat de MEDIAFAX, fostul preşedinte al ANRM Bogdan Găbudeanu a afirmat că infomaţiile incluse de Agenţie în nota de fundamnetare a HG 1.446 din 2008 au fost primite de la Sterling şi că datele erau preliminare, întrucât compania canadiană nu finalizase activităţile de explorare.

"Acele date erau preliminare, fără o foarte bună susţinere, pentru că erau obţinute înainte de finalizarea explorărilor. Infomaţiile finale nu se puteau obţine decât în urma unui studiu tehnic, după ce Sterling şi-ar fi terminat explorările", a spus Găbudeanu.

Mărăcineanu a reafirmat că în acordul cu Sterling există câteva elemente care pot conduce la rezilierea contractului fără ca statul să plătească despăgubiri, însă nu a dorit să detalieze deoarece se află în derulare o anchetă a ANRM şi a Corpului de control al premierului.

Înainte a intra în faza propriu-zisă de explorare a celor două perimetre, Sterling are obligaţia să efectueze, explorările, să întocmească documentaţiile pentru confirmarea rezervelor, să demonstreze că există zăcăminte care pot fi vândute, să monteze conducte care vor fi conectate la sistemul naţional de transport al petrolului, toate aceste operaţiuni pe cheltuiala proprie.

"Noi nu am lezat până acum interesele Sterling. Ei sunt încă în faza de explorare. (...) Sterling spune că transformarea contractului prin actul adiţional din 2008 este în avantajul statului, eu spun că nu e aşa. Cred că dacă Sterling este de bună credinţă, aşa cum mi-au lăsat impresia, înţelege că transformarea contractului nu este în favoarea statului român. Noi trebuie să revenim la forma iniţială, în care în locul ANRM să intre Romgaz, iar Romgaz, în cadrul acelui contract, să-şi negocieze condiţiile", a spus Mărăcineanu.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului, în februarie, să clarifice disputa legată de firma Sterling. Băsescu a declarat că serviciile româneşti de informaţii nu au ştiut despre contractul cu firma Sterling "pentru că erau relaţii în interiorul instituţiilor de vârf ale statului acolo".

"Fără să fi fost obiectul unor excepţii, acordurile petroliere sunt considerate secret de serviciu şi fac obiectul confidenţialităţii", a afirmat Mărăcineanu.

ANRM doreşte să rezilieze contractul cu Sterling, astfel încât statul să beneficieze de 45% din producţia de hidrocarburi, conform prevederilor din contractul iniţial din 1992, iar ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat, joi, public, că susţine această iniţiativă.

Vicepreşedintele Sterling Resources, Stephen Birrell, a declarat, joi, că nu ştie de existenţa vreunui temei juridic pentru rezilierea contractului şi că reprezentanţii companiei vor să participe la audierile comisiei parlamentare care investighează documentul.