Proprietara unei garsoniere din cartierul Zamca şi-a transformat locuinţa în adăpost de câini, spre disperarea vecinilor, care trebuie să îndure zi şi noapte corul de lătrături şi mirosul care se face simţit şi pe culoarele blocului.

Peste tot există oameni care îşi alungă singurătatea convieţuind alături de o pisică sau un căţel. Numai că atunci când animalele respective sunt crescute la bloc, nu la casă, mai mereu există şi câte un vecin care va fi deranjat într-un fel sau altul de prezenţa animalelor.

În cazul locatarilor blocului 60, sc. A, de pe strada Vişinilor, nemulţumirea este pe deplin întemeiată, mai ales că în blocul lor nu e crescut un câine, ci o haită întreagă, într-o garsonieră de nici 20 de metri pătraţi.

 

Haita din apartament

Lătratul câinilor din bloc te întâmpină chiar de cum intri pe scară. Se aude clar tocmai de la etajul 2, purtat de-a lungul culoarelor care leagă între ele cele 50 de garsoniere ale scării de bloc.

Pe scări se văd urme ale trecerii patrupedelor, dar se simte mai ales mirosul lor şi mirosul de urină lăsat pe la colţuri.

E dimineaţă devreme, când pentru unii somnul e mai dulce, dar lătratul câinilor se înteţeşte pe măsură ce te apropii mai tare de ei. Când nu mai aud nici o mişcare se opresc, îşi trag sufletul, pentru a se dezlănţui mai tare atunci când aud un pas sau o şoaptă.

E de ajuns ca unul din ei să dea tonul, că imediat i se alătură încă unul şi încă unul. Din când în când, unul dintre ei, nervos, se izbeşte în uşă, care bubuie înfundat şi se cutremură sub forţa izbiturii.

“Uite aşa îi aud zi de zi. Este foarte supărător, plus că mai trăim şi cu acest miros de care nu mai scăpăm. Degeaba spălăm cu detergent, că nu rezolvăm nimic. Toate lumea este nemulţumită, dar când a venit Poliţia nu a rezolvat nimic”, se plânge o vecină care locuieşte cu un etaj mai sus, dar care e la fel de nemulţumită de zgomot.

 

Plimbări cu haita, la două noaptea

În schimb, pentru vecinii de pe acelaşi palier, prezenţa câinilor în locuinţa vecinei lor, Elena Brandior, e un adevărat calvar.

“Bat câinii ăştia noaptea de nu poţi închide un ochi. I-a tot adunat de pe stradă, s-au înmulţit şi la ea în casă, că nu mai ştie nimeni câţi mai are. Avea vreo patru mari, dar între timp căţeaua a fătat de două ori, câte 5-6 pui, încât sunt mult mai mulţi. Nu poţi sta aici de putoare! M-au îmbolnăvit cu lătratul lor în miez de noapte. Nu e normală la cap. Pe la două noaptea îi scoate la plimbare pe palier şi să vezi atunci hărmălaie şi zgomot de la picioarele lor pe ciment”, spune nemulţumită Aglaia Aruştii, vecina sa de palier.

Alţi vecini spun despre proprietara garsonierei cu câini că ar umbla ore în şir, din buncăr în buncăr, căutându-le de mâncare. Nimeni nu ştie câţi ani are femeia, care ar putea avea 40 sau chiar şi 60 de ani, după cum spun unii. Nimeni nu vorbeşte cu ea, mai ales că femeia nici nu dă drumul la uşă, ca să nu îi fie luaţi câinii.

Vecinii acesteia au depus numeroase reclamaţii la Poliţie şi la Direcţia de Sănătate Publică, dar toţi cei care au venit au ridicat din umeri a neputinţă atunci când femeia nu le-a deschis uşa, încât toate celelalte 49 de familii din scară, din care o mulţime de bătrâni şi femei cu copii mici, care nu se pot odihni din cauza zgomotului, trebuie să îndure în continuare haita de câini care trăieşte în mijlocul lor, tulburându-le liniştea zi de zi şi fiind un adevărat focar de infecţie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O haită de câini crescuţi într-o garsonieră, teroarea unui bloc întreg.

Comentarii