Pentru unii elevi, anii de liceu înseamnă doar clasicele materii de studiu, pe care trebuie să le înveţe de voie, sau de nevoie.

Pentru câţiva elevi de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, anii de liceu sunt ani de creaţie, de ore în şir de muncă, aplecaţi asupra foii de desen. Este vorba despre elevi care studiază profilul design ambiental, un profil relativ nou, iar la prima vedere, cu mare „priză” printre elevi.

 

Etapele de lucru

Piese de şah din sticlă şi suport metalic, lămpi de birou, maşini de călcat, piese de mobilier sau scări de interior, toate aceste obiecte prind formă şi culoare mai întâi pe foaia desen, iar mai apoi sunt lucrate din carton, polistiren expandat, sau alte materiale pe care le au elevii la îndemână.

Cel mai important lucru este însă ca ceea ce realizează elevii să aibă un design inedit şi atrăgător.

„Rămân de foarte multe ori surprins de ceea ce ajung să realizeze la sfârşitul unui proiect, pentru că la design nu sunt şabloane şi nici reţete”, povesteşte profesorul elevilor de la clasa de design, Nicolae Moroşan.

În momentul în care încep să lucreze, elevii sunt îndrumaţi, însă fiecare are libertatea să facă ce-i place, să fie creativ, pentru că numai aşa, spune profesorul Moroşan, „interesul elevilor creşte enorm”.

 

Zeci de ore de lucru pe săptămână

Design este un cuvânt atât de uzual în ultima vreme, iar printre tineri stârneşte mare interes, mai ales când vine vremea să se îndrepte spre un anumit profil, şi mai târziu spre o anumită carieră.

Tocmai din acest motiv, profesorul Moroşan spune că prima întrebare pe care o adresează elevilor săi, în momentul în care vin să studieze design ambiental, este dacă ştiu ce înseamnă cuvântul şi dacă ştiu ce înseamnă să studiezi designul.

Elevii au posibilitatea să aleagă acest profil în clasa a XI-a, şi se specializează timp de doi ani de zile, pe această linie.

„În general, elevii vin la design ambiental pentru că sună interesant. Cei care vin, de obicei, nu renunţă, însă există şi excepţii”, a spus profesorul Nicolae Moroşan.

Cei care vor să urmeze acest profil trebuie să fie, în primul rând, desenatori foarte buni, să simtă forma, să o perceapă şi apoi să o creeze.

Opt elevi de-ai profesorului Moroşan vor termina anul acesta profilul design, şi alţi nouă elevi sunt acum în clasa a XI-a şi vor absolvi anul viitor.

Pe lângă orele de curs obişnuite, pe care le urmează orice elev licean, şcolarii designeri studiază în plus, la şcoală, câte 10 sau 12 ore pe săptămână, la obiectele de specialitate. Dar asta nu este îndeajuns, pentru că profesorul Moroşan susţine că „elevii care se limitează doar la orele de la şcoală nu obţin rezultate”.

Aşa se face că elevii cu adevărat pasionaţi de ceea ce studiază mai au de lucrat ore suplimentare acasă, în faţa planşei sau a machetei. „Pentru ei desenul trebuie să fie ca spălatul pe dinţi, să le intre în obişnuinţă, să simtă nevoia să deseneze”, a precizat Nicolai Moroşan.

 

Machete de maşini unicat

Profesorul se laudă cu o serie de elevi „pe cinste”, pentru care a crea înseamnă a trăi.

Gicu Chistol şi Dumitru Furculiţă sunt doi dintre elevii profesorului Moroşan. Ei sunt din Republica Moldova, iar pasiunea lor este să creeze modele de maşini. Forme nemaiîntâlnite, cu totul originale, modele deosebite de maşini prind contur pe planşele celor doi elevi. Profesorul Nicolae Moroşan povesteşte că celor doi elevi ai săi le este foarte uşor să deseneze orice model de maşină. „Sunt atât de pasionaţi de maşini, încât cunosc fiecare model până în cel mai mic detaliu, şi-l pot reproduce pe planşă”. Mai mult, aceştia nu numai că reproduc modele de maşini deja existente. Cei doi creează propriile lor modele, unicate.

 

Sigla unei facultăţi, creată de un elev la design ambiental

Un alt elev de-al profesorului Moroşan, care anul acesta va termina, este cel care a creat sigla Facultăţii de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Sunt elevi care colaborează cu anumite firme, în materie de design. „Designul e implicat în orice, iar aptitudinile pe această ramură pot fi fructificate în foarte multe domenii, de la industrie, construcţii şi până la publicitate sau mass-media”, susţine profesorul Moroşan.

În general, cei mai mulţi dintre absolvenţii clasei de design ambiental se îndreaptă către facultăţi cu acelaşi profil, sau către facultăţile de arhitectură din ţară. Există însă şi excepţii, pentru că profesorul Moroşan are elevi foarte buni, cu înclinaţii spre design sau arhitectură, dar care aleg să urmeze o altă facultate.

„Chiar anul acesta am un elev, foarte bun, îmi place cum lucrează, dar care nu vrea să meargă mai departe pe acelaşi profil şi vrea să urmeze filologie”, a mai spus Nicolae Moroşan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Designeri de pe băncile şcolii.

Comentarii