Cu tinereţea mea apăr viaţa

Gândeşte-te, mamă, la mine, căci sunt un sufleţel şi eu! Nu mă omorî făcând avort!

Lasă-mă şi pe mine să simt mirosul copacilor înfloriţi primăvara, parfumul florilor şi mirosul ierbii...! Să văd şi eu cum e să te străduieşti când eşti mic să încerci să mergi. Să văd păsările zburând, să aud cântecul lor melodios. Vara, să văd marea albastră şi să simt în mâini fierbintele nisip. Toamna, să văd frunzele ruginii, care cad uşor pe pământ. Vreau şi eu să mă joc în parcuri cu ceilalţi copii, să culegem frunze de diferite culori, castane... Şi, ca orice copil, să văd pe geam cum din cer fulgi timizi de nea cad pe pământ. Să mă joc şi eu cu vecinul meu cu zăpadă. Să fiu bucuros atunci când fac primul meu om de nea.

Vreau să simt durerea atunci când alunec pe gheaţă, iar tu să vii să mă ajuţi, să stai lângă mine, să fiu bolnav din cauză că am stat prea mult afară, iar tu, mamă, să îmi faci un ceai fierbinte.

Şi, nu în ultimul rând, să stau la pieptul tău şi să simt iubirea, pe care orice copil o are pentru mama sa. Când cresc, să mă joc la grădiniţă cu copiii, să fiu prieten bun cu toţi. Când ajung la şcoală, să simt, să trăiesc emoţiile dinainte de orice test şi mai ales când voi creşte, să iubesc!

Gândeşte-te, mamă, că şi tu ai avut o mămică care te-a iubit şi te-a crescut. Gândeşte-te că şi tu poţi fi o mamă care să mă ocrotească pe mine. Te rog, mamă, lasă-mă şi pe mine să trăiesc toate aceste lucruri! Să fiu şi eu un copil viu!

Codrin FODOR, clasa a VI-a B

Şcoala Nr. 1 Suceava