Doru POPOVICI

Ieri, la prima oră a matinalului de la Radio Top, Sorin Avram mi-a spus că abia acum a înţeles de ce ai noştri nu prea mai încap nici pe la Terek Groznîi. Asta, după ce văzuse duminică un meci adevărat de fotbal adevărat: ŢSKA Moscova – Spartak Moscova. Un fel (dar cu totul altfel!) de Steaua – Rapid de pe la noi. Un meci ca mai toate din campionatul Rusiei: aspru cam ca prin Anglia, îndârjit ca la nemţi şi cu nişte virtuozităţi tehnice pe deplin explicabile prin prezenţa în teren a unor brazilieni de toată nădejdea, inclusiv un Zico la cârma uneia din cele două combatante. Ca să le faci faţă unor ŢSKA, Spartak, Zenit Leningrad trebuie să arăţi ceva fotbal. De aceea, nu poate să-i mire decât pe cei care nu au habar cum stau lucrurile acolo faptul că un maimuţoi umflat (şi la figurat) ca alde „Săgeată”, înainte de a fi angajat este gonit ca hoţii din bătătura cecenă. Faptul că traficanţii de fotbalişti români grohăie că „Nicolae n-are de ce să dea probă de joc la Terek” conţine un mare şi grotesc adevăr: dacă dă probe se face de rahat, iar preţul ăla porcesc cerut pe maimuţoi se transformă într-un mare fîsss! Ăsta, la Groznîi, unde oamenii sunt generoşi şi au ceva mai mult timp liber din care pot irosi o fărâmă pentru a vedea balena hurducându-se pe teren... că la ŢSKA, Zenit sau Spartak nici nu pornesc discuţia cu vânzătorii de maimuţoi. Meciul de care vorbeam s-a încheiat 2-1 pentru Spartak. Au fost de toate: faze, şuturi, penalty, goluri, vreo 4 bare, ce mai, spectacol total.
Seara, am văzut Supercupa României. Un meci cu miză zero, trofeul ăsta fiind, peste tot în lume, doar un prilej de chermeză. La noi, un nou prilej de golăneală: s-a jucat pentru nimeni, cu oficiali mai mulţi decât spectatori (s-a promovat vreo două zile, iar în tribune au fost exact atâţia oameni cât la o nuntă, dacă nu mai puţini), iar în teren s-au dat tălpi, coate şi coase cât la un meci de promovare în Divizia C, nivel la care s-a şi jucat. Singurul lucru bun a fost că pe tembeli i-au ţinut plămânii toate cele 120 de minute.
Între meciuri, îmi propusesem să o urmăresc pe croitoreasa Plăcintă la Cristoiu. Mi-a trecut după ce a cârâit despre „prioritizarea” obiectivelor! Bă Guvern, de un’ le inventezi pe farfuzele astea?