Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cei 14 creatori plastici, pictori amatori şi profesionişti, care reprezintă şapte ţări din continentul european şi trei minorităţi etnice din România, prezenţi în Tabăra Internaţională de Pictură „Bucovina, trecut, prezent şi viitor”, organizată în aceste zile în comuna suceveană Horodnic de Sus, lucrează într-un ritm susţinut.
Lângă pinii seculari din vremea împărătesei Maria Tereza
La sfârşitul săptămânii trecute, când le-am făcut artiştilor o vizită în locaţia în care sunt cantonaţi („Hanul Voievozilor”, amplasat la extremitatea nord-estică a Horodnicului de Sus, pe marginea DN2E, către Voitinel) i-am găsit la lucru împrăştiaţi în perimetrul care aparţine pensiunii.
Perimetru generos, pentru că, aşa cum am aflat de la proprietari (familia Lia şi Adrian Popescu, un cuplu alcătuit dintr-o bănăţeancă şi un bucovinean revenit la matcă), terenul aferent hanului (teren pe care s-au plantat 22.000 de pomi, unde se va amenaja un parc zoologic) ocupă o suprafaţă de 16 hectare.
Un perimetru mărginit la un capăt de câţiva pini seculari din vremea împărătesei Maria Tereza, când stâlpii cu pajura Habsburgilor marcau frontierele Bucovinei, întins până în apropiere de Voitinel.
La marginea iazului, lângă căpiţele de fân şi în alveolele umbrite ale hanului
Aşa cum ne-a spus prof. Ioan Bodnar, consilier la Prefectura Judeţului Suceava, vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) şi preşedintele UUR - Ţinutul Bucovina, care este iniţiatorul şi principalul organizator al acestei tabere care a ajuns la cea de-a IV-a ediţie, fiecare participant trebuie să realizeze câte cinci lucrări (picturi în ulei, culori acrylice sau acuarele), lucrări care se vor adăuga colecţiei UUR - Ţinutul Bucovina, sporind patrimoniul cultural al acesteia.
Aşa că, utilizând materialele de lucru puse la dispoziţie de organizatori (pânze întinse pe şasiu, vopsele, pensule), artiştii s-au aşternut la lucru fie pe marginea iazului din faţa hanului, lângă căpiţele de fân răspândite în jur, fie, la umbră, în alveolele arhitectonice ale construcţiei.
„Veterani” şi noi veniţi
Dintre artiştii prezenţi, unii, precum cehul Roman Kharevsky sau bulgăroaica Emilia Boiadjieva, sunt „veterani”, n-au venit pentru prima oară în Bucovina şi nici în această tabără, întrucât au participat şi la ediţia precedentă.
Un alt artist bulgar, Iulyan Peev, care a călcat pentru prima dată pe pământ bucovinean sărbătorindu-şi onomastica, de Sf. Ilie, la Horodnic, se simte de-acum „ca acasă”.
Tot pentru prima oară în România şi-n Bucovina se află şi pictorul rus Alexandr Zintchenko (realizatorul unor lucrări foarte apreciate de colegii din tabără), care a mărturisit că peisajul este cu totul diferit faţă de cel din locurile sale natale.
Singurul pictor din lume care pictează oameni de zăpadă negri
Pictorul vasluian Costică Onuţă, unul din promotorii artei naive din România, care lucra într-una din alveolele pensiunii, îşi terminase deja „norma” de lucrări. Între ele, un tablou de iarnă, chiar dacă era caniculă, pentru că, aşa cum mi-a spus el, a avut acum o idee pe care a ţinut neapărat s-o transpună pe pânză.
Într-un peisaj rural hibernal nocturn, pentru a se detaşa de fondul alb al zăpezii, oamenii de zăpadă sunt...negri ca tăciunele.
„Cred că sunt singurul pictor din lume care pictează oameni de zăpadă negri”, spune el, arborând un zâmbet mucalit.
Costică Onuţă se pregăteşte deja pentru o toamnă încărcată de evenimente: în octombrie va fi prezent la Muzeul de Artă Naivă de la Piteşti, iar în noiembrie va participa, în capitală, la Bienala Internaţională de Artă Naivă.
„Am pictat Biserica Arbore după fotografii şi mă simţeam un mincinos”
Pictorul Eugen Sandu Raportoru, care reprezintă în evantaiul multietnic al taberei minoritatea romă, se află tot pentru prima dată în Bucovina.
Lucrările sale (tablouri cu case cu acoperişuri prelungi, sau cu flori) erau aliniate pe terasa de interior a hanului.
„Sunt foarte bucuros că mă aflu acum aici”, mi-a mărturisit el spunând:
„Am pictat, cu ani în urmă, Biserica Arbore după fotografii şi mă simţeam un mincinos. Acum am văzut-o cu ochii mei”.
Apreciază tabăra ca fiind „un schimb de experienţă multicultural”.
„Mereu ai ceva de învăţat - spune el - şi nu trebuie să fii cu nasul pe sus, e bine să te laşi şi influenţat puţin de ceilalţi!”.
„Totul este ca la carte”
Suceveanul Iulian Dziubinski, reprezentant al etniei polone, a subliniat că în tabără „se munceşte serios”.
„O asemenea tabără este binevenită - precizează el - pentru că avem prilejul să cunoaştem oameni, idei, tehnici de lucru noi, ca să nu mai spun că oferă un prilej benefic de socializare”.
Cât despre organizare, Iulian Dziubinski a ţinut să spună că „totul este ca la carte”.
„E un lucru demn de apreciat că se fac asemenea tabere. Nu-i uşor să organizezi astfel de acţiuni, cu participare internaţională, iar meritul lui Ioan Bodnar este deosebit. Are o experienţă în organizare care poate constitui un model pentru alţii!”.
Tabăra, organizată în intervalul 20 iulie - 1 august a.c., se va încheia cu o expoziţie care va fi vernisată, pe 30 iulie, pe terasa interioară a hanului.
Aşa cum s-a întâmplat şi la ediţiile precedente, expoziţia va fi apoi itinerată prin mai multe localităţi din judeţul Suceava.
Tabără finanţată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, susţinută şi sprijinită financiar de Uniunea Ucrainenilor din România
La ediţia din acest an a Taberei Internaţionale de Pictură „Bucovina, trecut, prezent şi viitor”, pentru care s-a obţinut finanţare printr-un proiect înaintat Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, proiect sprijinit şi susţinut financiar de Uniunea Ucrainenilor din România, participă 14 creatori.
Celor şapte artişti din România (din care trei sunt reprezentanţi ai unor minorităţi etnice) - Ioan Bodnar (ucrainean), Eugen Sandu Raportoru (rom), Iulian Dziubinski (polonez), Maria Falie, Costică Onuţă, Radu Bercea şi Nicoleta Zagura, li s-au alăturat şapte invitaţii străini, artiştii plastici Emilia Boiadjieva şi Iulyan Peev (Bulgaria), Roman Kharevsky (Cehia), Irena Gayatri Horvat (Croaţia), Alexandr Zintchenko (Federaţia Rusă), Lojze Kalinsek (Slovenia) şi Petru Asimionesi (Ucraina).
