A murit astronautul Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună

Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a mers pe Lună, a murit la vârsta de 82 de ani din cauza unor complicaţii după o operaţie cardiovasculară, a confirmat familia acestuia, după ce postul de televiziune american NBC News a prezentat ştirea, citat de AFP.

Neil Armstrong fusese operat la inimă la începutul lunii.

Aflaţi la bordul navetei Apollo 11, Neil Armstrong şi colegul său Buzz Aldrin au păşit pe Lună la 20 iulie 1969.

Astronautul s-a născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, în Ohio (nord). Acesta şi-a început cariera la NASA, agenţia spaţială americană, în 1955.

Neil Armstrong a fost desemnat cu conducerea primei misiuni lunare americane la bordul capsulei Apollo 11 alături de astronauţii Buzz Aldrin şi Michael Collins.

Acesta a ajuns pe Lună la bordul modulului Eagle în iulie 1969 şi şi-a asigurat locul în istorie declarând, când a păşit prima dată pe Lună: "Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire".

Potrivit Reuters, familia fostului astronaut a anunţat sâmbătă decesul acestuia. "Am fost devastaţi să aflăm că Neil Armstrong a murit în urma unor complicaţii (…). Neil a fost iubitul nostru soţ, tată, bunic, frate şi prieten", se arată în declaraţia familiei.

Armstrong a fost supus unei operaţii pe cord deschis pentru desfundarea unei artere coronare, la începutul lunii, la doar două zile după ce şi-a sărbătorit ziua de naştere, pe 5 august.

În calitate de comandant al misiunii Apollo 11, Armstrong a devenit primul om care a păşit pe Lună, pe 20 iulie 1969, când a rostit celebrele cuvinte: "un pas mic pentru om, unul mare pentru omenire". Aceste cuvinte reprezintă în continuare unul dintre cele mai cunoscute citate din limba engleză.

Neil Alden Armstrong avea la momentul respectiv 38 de ani şi, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu şi-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoaşterea pe care i-a adus-o.

"Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate", a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS în 2005.

Când a fost întrebat cum se simte ştiind că urmele lăsate de paşii lui vor rămâne pe suprafaţa lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: "Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le cureţe".

Se pare că Neil Armstrong n-a putut înţelege niciodată de ce paşii săi pe Lună au atras atât de multă atenţie, a spus şi James Hansen, autorul cărţii "First Man: The Life of Neil A. Armstrong".

Misiunea Apollo 11 a fost şi ultimul zbor în spaţiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată şi tehnologie de la NASA.

După ce şi-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viaţă foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, în 1994.

Hansen a mai declarat că poveştile cu Armstrong care visa să ajungă în spaţiul încă de mic nu sunt autentice, deşi legendarul astronaut s-a dedicate de la început zborului. "Toată viaţa lui era dedicată zborului. Toată viaţa lui era dedicată pilotajului", a spus Hansen.

La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni professor de inginerie la Universitatea din Cincinnati. El a şi locuit în zona Cincinnati cu soţia lui, Carol.

Armstrong lasă în urmă doi fii, un fiu şi o fiică vitregi, 10 nepoţi, un frate şi o soră.