Benzile desenate, o sursă de inspiraţie profitabilă pentru cinematografia mondială

După succesul răsunător al filmelor inspirate din benzile desenate americane cu Batman şi Spiderman, adaptările cinematografice ale benzilor desenate au cunoscut o adevărată explozie, odată cu apariţiile pe marile ecrane ale unor eroi precum Asterix, Lucky Luke, Blueberry, Tintin şi Titeuf.

Potrivit AFP, Luc Besson îşi dorea de mult timp să realizeze o versiune pentru marele ecran a poveştilor cu Adèle Blanc-Sec, un personaj din benzile desenate ale lui Tardi. Acest lungmetraj, a cărui eroină principală este interpretată de Louise Bourgoin, fosta prezentatoare a rubricii meteo pe postul Canal+, va fi lansat miercuri.

Producător de succes şi director executiv al companiei cinematografice Europacorp, Luc Besson a cochetat deja cu adaptările benzilor desenate pentru marele ecran, debutând în acest domeniu în 2003, odată cu lansarea filmului "Michel Vaillant", inspirat din aventurile pilotului de curse omonim inventat de Jean şi Philippe Graton. Filmul a totalizat 900.000 de spectatori, fiind considerat un semieşec pentru un buget de producţie de 22 de milioane de dolari.

Un alt monstru sacru al cinematografiei, Steven Spielberg, a decis, la rândul său, să transpună pe marele ecran aventurile unui alt erou mitic al benzilor desenate, Tintin.

Cineastul american a declarat că va respecta "cu religiozitate" opera lui Hergé, într-o trilogie pe care o va regiza şi produce. Primul film va fi lansat în octombrie 2011, în Europa, şi două luni mai târziu în Statele Unite ale Americii.

Spielberg l-a descoperit pe Tintin în 1981, deoarece criticii de specialitate îl comparau pe acesta cu personajul Indiana Jones. "Am descoperit un suflet pereche în Hergé", a declarat cineastul american. După o primă tentativă rămasă fără rezultat în anii 1980, Steven Spielberg a achiziţionat, în 2002, drepturile de ecranizare a tuturor benzilor desenate cu Tintin.

Primul film din această trilogie reprezintă un amestec între volumele "Secret de la Licorne" şi "Crabe aux pinces d'or", filmat cu tehnologia mocap (motion capture), o formă hibridă între imaginile clasice şi filmele de animaţie moderne. Tintin va avea trăsăturile lui James Bell, tânărul actor britanic care a făcut senzaţie în rolul său de debut din filmul "Billy Elliot".

Peste 210 milioane de volume de benzi desenate cu Tintin au fost vândute pe plan mondial din 1929 şi până în prezent. Însă rămâne de văzut dacă filmul lui Spielberg va fi la înălţime, deoarece editorii benzilor desenate americane care au acceptat ca volumele lor să fie transpuse pe marele ecran au obţinut mai mulţi bani din vânzarea drepturilor de ecranizare decât din vânzările de carte, chiar dacă nu toate aceste filme au fost un succes de casă.

Astfel, succesul a fost departe de a fi unul răsunător pentru "Cei ce veghează/ Watchmen", o serie de benzi desenate create de Alan Moore şi Dave Gibbons, care a fost transpusă pe marele ecran de regizorul american Zack Snyder.

În 2008, însă, pariul a fost câştigat în Franţa, odată cu ecranizarea benzilor desenate "Largo Winch", de Jean Van Hamme şi Philippe Francq.

Transformarea unui erou de roman într-unul pentru marele ecran nu este întotdeauna uşoară. În Franţa, acest drum a fost deschis în 1999, de o bandă desenată din seria "Asterix şi Obelix". Filmul "Astérix et Obelix contre César", regizat de Claude Zidi, avându-i în rolurile principale pe Christian Clavier şi Gérard Depardieu, a înregistrat un succes răsunător şi pe plan internaţional.

Filmul "Astérix et Obélix: Mission Cléopâtre", regizat de Alain Chabat, a fost lansat în 2002 şi a avut 14,5 milioane de spectatori în Franţa. Însă umorul din acest film, considerat a fi mult prea "local", nu a prins în faţa spectatorilor străini. Lungmetrajul "Astérix aux Jeux Olympiques" a atras peste 7 milioane de spectatori francezi în 2008.

O a patra adaptare, intitulată "Astérix chez les Bretons", va fi regizată de Laurent Tirard, regizorul filmului "Le Petit Nicolas", unul dintre marile succese de casă în Franţa în 2009.

În 2009, filmul "Lucky Luke", adaptat după benzile desenate cult scrise de Morris şi Goscinny, cu Jean Dujardin în rolul principal, nu a impresionat spectatorii.

În ceea ce priveşte filmele de animaţie, "Persepolis", realizat de autoarea de benzi desenate Marjane Satrapi şi de Vincent Paronnaud, a primit premiul juriului la Festivalul de la Cannes în 2007.

Realizat în acelaşi registru, lungmetrajul "Le Chat du Rabbin", regizat de creatorul acestor benzi desenate, Joann Sfar, va fi lansat pe marile ecrane la jumătatea lunii iunie.

Totodată, aventurile ştrengarului Titeuf, creat de Zep, vor putea fi urmărite pe marile ecrane începând din aprilie 2011.