Halourile provocate de luminile artificiale prezente deasupra Europei au un impact negativ asupra florei, faunei şi chiar asupra vieţii umane, informează cercetătorii francezi, într-un studiu citat de cotidianul Le Figaro.

Mai multe state europene au introdus deja în textele lor legislative norme de combatere a poluării luminoase. În Franţa, un proiect de lege care va fi dezbătut în curând va oferi autorităţilor locale mijloacele pentru "a preveni, suprima sau limita" emisiile luminoase dăunătoare.

Acestea sunt foarte numeroase, conform părerii specialiştilor reuniţi de curând într-o conferinţă organizată la observatorul astronomic de la Meudon, în apropiere de Paris. Când a fost construit acest observator, în 1876, nopţile întunecate din acea perioadă le permiteau astronomilor să scruteze nestingheriţi bolta cerească, dar, în prezent, acel loc este înconjurat un halou de culoare galbenă, consecinţa directă a iluminării excesive din Paris. Este un fapt întâlnit frecvent în jurul marilor aglomerări urbane.

Conform atlasului mondial Cinzano, care se referă la luminozitatea artificială nocturnă, halourile luminoase se extind cu 5% pe an în Europa, iar în metropole ele blochează vizibilitatea a 90% dintre stele.

 

Consecinţe numeroase

Există şi alte consecinţe, printre care şi "impactul asupra faunei, care este unul extrem de important", după cum declară Marc Thery, cercetător în ecologie din cadrul Centrului Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (CNRS). Indiferent dacă lumina artificială au un rol atractiv sau repulsiv, "aceasta dezorientează, totuşi, multe insecte, mamifere, reptile şi păsări migratoare, care se orientează în funcţie de stele", a adăugat Thery. Studii recente asupra florei au demonstrat existenţa unui "anumit impact asupra creşterii şi înfloririi plantelor", a declarat acelaşi cercetător.

Şi mai grav ar putea fi, însă, impactul sanitar. "Dacă astronomii au fost îngrijoraţi de acest aspect în ultimii 50 de ani, abia în ultimii zece ani experţii au început să fie îngrijoraţi şi de impactul asupra oamenilor", a declarat Jean-Francois Doré, membru al Agenţiei franceze pentru securitate sanitară a mediului şi a muncii (AFSSET).

Studii efectuate asupra femeilor care lucrează noaptea au demonstrat o frecvenţă mai mare a cancerului mamar în rândul lor, "chiar dacă până în prezent nu se ştie foarte exact dacă e vina lipsei de melatonină sau a programului de lucru decalat", a comentat doctorul Doré.

 

„Nu trebuie să luminăm mai puţin, ci să luminăm mai bine”

În final, nu trebuie neglijat nici rolul important deţinut de studierea cerului în cultura umanităţii. "Dacă estompezi cerul, înseamnă să reduci orizontul la doar câteva sute de kilometri. E ca şi cum am scurta orizontul temporal la doar câteva zile", a declarat Olivier Las Vergnas, preşedintele Asociaţiei franceze de astronomie.

"Nu este neapărat vorba să luminăm mai puţin, ci să luminăm mai bine", a explicat Nathalie Kosciusko-Morizet, secretar de stat în ministerul francez al Ecologiei. Iniţiatoare a unui proiect de lege, Morizet explică şi faptul că se poate obţine astfel o importantă economie de energie. Prin modificarea instalaţiilor publice actuale, înlocuind mai ales cele trei milioane de becuri pe bază de vapori de mercur, care luminează atât cerul cât şi solul, colectivităţile teritoriale vor putea să obţină o economie de 40% în privinţa cheltuielilor pentru iluminarea publică.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Lege împotriva poluării luminoase din jurul marilor aglomerări urbane.

Comentarii